FOTO VIDEO Cât de eficientă este prohibiţia la sturioni: actul normativ nu poate controla braconajul
0
O concluzie uimitoare a specialiştilor adunaţi la Munchen spunea că prohibiţia la sturioni ar fi fost un eşec. Această teorie ar însemna că ceea ce au spus pescarii încă de la începutul emiterii actului normativ a devenit astăzi o realitate recunoscută la nivel înalt.
În 2006 a fost instituită prohibiţia la sturioni: pescarii din Delta Dunării nu mai au voie să pescuiască timp de zece ani o specie care aducea venituri constistente. Explicaţia autorităţilor: capturile au scăzut uimitor: de la peste o mie de tone (la începutul sexolului XX) la 6 tone în 2004 (cota alocată României).
Atunci când pescarii din Sfântu Gheorghe cereau în repetate rânduri ridicarea prohibiţiei la sturioni, autorităţile centrale refuzau să le dea câştig de cauză. Oamenii deltei, şi aşa săraci, au sărăcit şi mai mult, iar despre refacerea populaţiei de sturioni nu ştie nimeni nimic.
La scurt timp după instituirea prohibiţiei, asociaţia Black Sea Sturgeon solicita anularea ordinului care interzicea pescuitul la sturioni. Încă de la momentul respectiv preşedintele asociaţiei spunea că efectele acestui ordin sunt dezastruoase, întrucât se va bracona intens în zona Grindu sau în zona Sfântu Gheorghe.
„Era o tradiţie la noi, la Sfântu. Practic, prin această măsură ne-au luat dreptul să pescuim aşa cum ştiam noi. Şi tata a pescuit sturioni, şi bunicul meu la fel. Când prindeau unul mare se adunau toţi şi se pozau cu el. Acum mai am numai pozele cu sturionii. Ştiu că a fost şi este mult braconaj, dar nu era normal să se interzică aşa, tot pentru toată lumea. Dar deja de câţiva ani nici nu ne mai chinuim să convingem pe cineva că nu este bine pentru noi, pentru ăştia care mai trăim încă în deltă. Ne răcim gurile de pomană, aşteptăm să treacă anii“, spune un pescar de 43 de ani, care a trait numai la Sfântu Gheorghe.
Despre compensaţii financiare (bani pentru cei care nu mai au dreptul de a pescuit sturioni) a auzit, dar niciodată nu a crezut. „Când ne-au dat nouă vreodată ceva? Nu ştiu decât să ia şi să ia… Să vedeţi ce trebuie să aducem ca să pescuim legal, pentru dosarul de pescar autorizat…“, mai spune bărbatul.
Prohibiţia, un eşec?
„Concluzia unanimă a participanţilor (n.n. la întâlnirea specialiştilor din nouă ţări, de la Munchen) a fost că interzicerea pescuitului fără oferirea de alternative a fost un eşec, iar singurul mod de a rezolva problema braconajului este colaborarea cu localnicii şi implicarea lor în protejarea sturionilor, pescuit sustenabil şi dezvoltare de activităţi economice alternativ“, spune Roxana Mazilu, coordonator relaţii publice şi comunicare în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare Durabilă.
Romuluş Ştiucă, din cadrul Institutului de Crcetare Dezvoltare Delta Dunării spune că statul roman nu a reuşit încă să facă studiul de evaluare a eficienţei programului de refacere prin populare. În plus, nu a reuşit nimeni să controleze pescuitul ilegal.
„După părerea noastră, ca oameni de ştiinţă, ar fi o greşeală să se continue acest moratoriu asupra pescuitului comercial la sturioni şi după anul 2016. Ar trebui să facem un studiu de evaluare în 2013 – 2014 asupra stării resursei şi probabil ca să redeschidem pescuitul comercial al sturionilor în 2016, aşa cum era propus de la început“, a precizat acesta.
Aceste studii specializate ar trebui finalizate până în 2015 şi în baza datelor obţinute, împreună cu pescarii şi cu comunităţile locale, să se ia decizia redeschiderii pescuitului la sturioni.
Lipsă a informaţiilor
„Noi la Munchen am spus că am întârziat foarte mult cu acest studiu şi din această cauză nu avem informaţii despre ce se întâmplă. Ştim că există pescuit ilegal la o scară destul de importantă şi este de înţeles pentru că acele comunităţi locale trebuie să trăiască din ceva. Nu se poate spune, însă, că această perioadă de prohibiţie a fost un eşec pentru că sunt alţi indicatori pe care noi îi urmărim şi care arată că, din cauza perioadei de întrerupere a pescuitului comercial la această specie, avem semne de reproducerea naturală a sturionilor care arată că aceasta s-a îmbunătăţit ca urmare a acestui moratoriu, deci a ajutat“, explică Ştiucă.
În Dunăre şi Marea Neagră mai trăiesc cinci specii de sturioni: cegă, morun, nisetru, pătrugă şi viză, toate periclitate. Mai bătrâni decât dinozaurii, cu un aspect inedit datorită scheletului cartilaginos şi fără solzi aceşti peşti călători sunt valorificaţi economic pentru carne, clei şi icrele negre iar prezenţa lor reprezintă baromentrul unui ecosistem sănătos.
BRACONAJ În cursul lunii trecute, mai exact pe 17 martie, în jurul orei 23.00, poliţiştii de frontieră de la Cernavodă au oprit pentru control o autoutilitară Renault în care se aflau doi bărbaţi. În maşină au fost descoperiţi cinci saci din rafie, în care se aflau bucăţi dintr-un exemplar de sturion din specia morun, în greutate de 155,6 kilograme.
Se încarcă comentariile...
