Ultimele știri ⏱️Alegeri prezidențiale 2025 Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

VIDEO Ce cântece ascultau românii pe timpul lui Ceauşescu. Electrecord se axa pe muzică populară, dar avea şi muzică uşoară, pop, rock şi folk

Publicat: 17.06.2015 01:05

Ultima actualizare: 06.08.2022 23:31

Muzica editată în România, în perioada lui Ceauşescu, a fost incomparabil mai săracă decât la vecinii din Iugoslavia şi Ungaria. „Adevărul“ vă prezintă o analiză a muzicii pe care o ascultau românii în perioada comunistă.

Casele lor de discuri înregistrau pe bandă rulantă albume de toate genurile, se scoteau discuri sub licenţă cu toate formaţiile care erau la modă în aceea perioadă. În România, lucrurile stăteau altfel. Singura casă de discuri, Electrecord, oferea românilor muzică în special muzică populară, însă şi-au găsit loc şi cântăreţi de muzică pop-rock, de romanţe sau de folk.

“Era o diferenţă între ce ascultau oamenii şi ce muzică se făcea în România. În anii ’70-’80, muzica ajungea la oameni prin intermediul radioului sau prin discurile vinil. Mulţi îşi procurau muzica pe sub mână. Discutând însă despre ce se producea în ţară, eram destul de săraci. Electrecord scotea incomparabil mai puţină muzică decât Pepita din Ungaria sau Jugoton din Jugoslavia. În comparaţie cu ei, era foarte puţină muzică pop-rock, punk şi new-wave nu exista deloc, jazz-ul era ceva de underground”, a declarat Bogdan Puriş, cel mai mare colecţionar de discuri pe vinil din România.

Puţine licenţe internaţionale

Casa de discuri Electrecord se ocupa şi cu licenţe internaţionale, dar acestea se reduceau în special la scena italienească. “Muzica pop din Italia avea o mare priză la publicul român, dar era adusă pentru a contrabalansa fenomenul pop-rock occidental. În schimb, în Ungaria şi Iugoslavia apărea imediat noul album de la AC/DC, Deep Purple, Duran Duran, Sting, Rolling Stones sau Pink Floyd. La noi se edita Bobi Solo, Boney M, Olivia Newton Jones sau Abba. În anii ’80, nici aceştia nu mai erau doriţi. A urmat o perioadă de mare restrişte”, mai spus Bogdan Puriş, care din 1900 realizează la Radio Timişoara o emisiune muzicală.

În anii ’70, muzica românească era mai liberă. Se editau albume de rock progresiv – Sfinx, Progresiv TM, Roşu şi Negru, etno-rock: precum cei de la Phoenix, muzica uşoară era reprezentată atât de nume precum Angela Similea, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Marina Voica, Cornel Constantiniu, Mirabela Dauer. La mare căutare erau şi romanţele cu Ioana Radu sau Mia Braia, cât şi de muzica de petrecere a cărei vedete era Gică Petrescu.

“Cea mai mare parte a muzicii editate în anii ’80 era muzica populară. Dacă intrai într-un magazin cu discuri, cele mai multe discuri de pe rafturi erau cele cu muzică populară. Apoi mai găseai şi muzică uşoară, care era de câteva ori mai puţină. Şi de câteva ori mai puţină ca muzica uşoară era rock-ul. Existau însă şi multe înregistrări de muzică simfonică, clasică”, a mai spus Puriş.

Muzica folk a fost cea mai accesibilă

În anii ’80 apar formaţiile rock de sorginte anglo-saxonă: Iris, Holograf, ori trupele din zona de vest care erau influenţate de formaţiile din spaţiul iugoslav.

“Scena folk ia un mare avânt în România, pentru că era destul de uşor de făcut această muzică. Era ceva uzual. Îţi trebuia doar o chitară şi voce. Şi eu am învăţat să cânt la chitară cu folk. Artiştii apar tot cu Cenaclul Flacăra. Mai întâi Doru Stănculescu, Nicu Alifantis, în anii ’70, apoi în anii ’80 au început să îşi facă apariţia artiştii precum Vasile Şeicaru, Victor Socaciu şi Ştefan Hruşcă. A apărut şi un gen de graniţă între pop şi folk, din care a făcut parte şi Mircea Baniciu sau Mircea Vintilă”, a mai declarat Bogdan Puriş.

Angela Similea