Trei sferturi dintre timişoreni consideră că sunt altfel decât restul locuitorilor României

Timişoara face paşi pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană în 2021Foto: www.eyeinthesky.ro

Un studiu sociologic realizat de Universitatea de Vest şi Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană relevă date inedite despre timişorenii de azi.

Rezultatul studiului sociologic a fost realizat pentru a vedea impactul public faţă de campania Timişoara Capitala Culturală în 2021.

Conform studiului, 68,2 la dintre timişoreni ştiu că Timişoara candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. 55 la sută dintre ei sunt dispuşi să fie voluntari pentru ca Timişoara să câştige competiţie, iar 93,8 la sută dintre timişoreni consideră că activităţile culturale sunt importante pentru bunăstarea unui oraş.

“Bunăstarea este asociată cu o Capitală Culturală. 75,7 la sută consideră că acestă capitală culturală este în relaţie cu bunăstarea locuitorilor. Ţine de un anumit mod de a fi, de a convieţui cu celălalt. Este foarte semnficativ acest lucru. Pentru noi important nu e să vedem doar datele, ci care e dozajul lor. Vedem o pondere covârşitoare: trei sferturi din timişoreni consideră cultura un factor generator al bunăstării oraşului. Intensitatea acestui răspuns merită semnalat”, a declarat Alin Gavriliuc.

Pe de altă parte, 79,5 la sută dintre timişoreni consideră că cele mai importante evenimente din 2013 au fost concertele şi festivalurile, iar 79,2 la sută dintre timişoreni sunt mulţumiţi de promovarea evenimentelor culturale.

Un răspuns covârşitor a avut întrebarea faţă de lucrurile faţă de care se mândresc locuitorii: este vorba de moşteniurea locului. Nu sunt apreciate traficul şi aglomeraţia (22,7), mizeria (20,9) şi infrastructura (20.3).

Unul dintre cele mai interesante rezultate ţine de cum se văd timişorenii: 74,2 dintre locuitorii oraşului consideră că sunt altfel decât restul locuitorilor României.

“Va trebui să ţinem seama de specificitatea aceasta în tot ce înseamă proiectul candidaturi noastre.

Nu vom găsi în sudul Romaniei atributii civice ca în Timişoara, nici în Transilvania convieţuiri interetnice ca la noi. Aceste lucruri reunite ne fac altfel. Într-o măsură în care nu mai observi în România.

Se accentuează ideea că prin cultură nu se condideră doar ansamblul patrimonial, ci despre seturi de valori ale unei comunităţi care trăieşte împreună şi construşte ceva.

Nota civică e dominantă. La întrebarea câţi s-au născut în Timişoara, reiese doar 48 la sută. Asta arată un anumit mod de a fi. Este un spirit bănăţean de a fi pentru cei care vin în oraş. Acestă deschidere interetnică, interconfesională, în jurul respectului faţă de celalalt, ambianţă reunită în jurul civismului, sunt hotărâtoare în autoidentificarea timişorenilor. Avem un potenţial remarcabil al Timişoarei”, a mai spus Alin Gavreliuc.

Mesaj pentru oamenii de afaceri

Nicolae Robu, primarul Timişoarei, face un apel către oamenii de afaceri din Timişoara, persoanelor cu bani, să vină alături de proiectul oraşului pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană. Deocamdată sunt doar cinci societăţi mari care s-au implicat în sponsorizarea evenimentelor organizate în Timişoara. Printre ele se află Bega Grup, GreenFores şi Elba.

“Nu avem voie să ne facem iluzii că dacă ne lăudăm între noi şi ne mândrim cu agenda noastră culturală, vom fi automat câştigători. Vom fi într-o competiţie şi trebuie să ne respectăm contracandidaţii. Oraşe care au atuurilor lor, o subapreciere a acestora ar fi o abordare greşită. Timişoara este un oraş cu potential, dar trebuie să ştie să valorifice şi să pună în practică potenţialul.

Am încredere că alături de comunitatea timişoreană vom şti să facem în aşa fel ca în final candidatura noastră să fie cea de succes, să devină capitala culturală în 2021. Trebuie ca oamenii înstrăriţi să vină cu sprijin financiar, altfel şansele de reuşită scad. Numai Primăria Timişoara nu poate face faţă cerinţelor, dar nici nu este bine să fie doar ea susţinător unui asemenea proiect. Nu e norma ca doar cinci firme să fie alături de noi. Este foarte important ca proiectul să fie al comunităţii. Un asemenea proiect nu este al primarului Robu, al USl-ului. Este un proiect al Timişoarei”, a declarat Nicolae Robu, primarul Timişoarei.

Începe campania Cultura uneşte comunitatea

Pentru a veni în întâmpinarea timişorenilor cu informaţii privind candidatura pentru titlul de Capitala Europeană şi pentru a-i stimula să se implice direct în acest proiect. Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană derulează în 15-31 martie 2014, campania de comunicare Cultura uneşte comunitatea.

Prin intermediul câtorva mii de materiale de informare şi promovare, Asociaţia Timişoara Capitala Culturală Europeană le transmite timişorenilor datele despre cele trei etape pe care oraşul le are de parcurs pentru a-şi atinge acest proiect.

-    Pregătirea dosarului de candidatură şi depunerea lui la sfârşitul anului 2015

-    Etapa de evaluare şi nominalizare pe lista scurtă (2016-2017) – o etapă în care va avea loc, pe lângă completarea dosarului, mobilizarea timişorenilor pentru susţinere.

-    După nominalizarea ce va avea loc în 2017 urmează pregătirea anului cultural 2021, un an cultural şi specific spiritului timişorean, de interes pentru toată Europa, din postura unui Capitale Culturale Europene.

Sloganurile campaniei “Cultura uneşte comunitatea”, „Spiritul oraşului suntem noi”, „Împreună revitalizăm oraşul”, „E timpul să ne reinventăm”, „Oraşul renaşte prin cultură”.

Citiţi şi:

INTERVIU Simona Neumann: "Avantajul major al Timişoarei este europenitatea conferită de trăsăturile ei multiculturale"