Strigătul românilor din Valea Timocului: dubla cetăţenie

Ultimul vis al românilor din Valea Timocului este de se uni cu cei din Banatul Sârbesc pentru a putea cere la unison drepturi minoritare de la statul sârb, dar şi să obţină cetăţenie română din partea guvernanţilor de la Bucureşti.

Reprezentanţii Organizaţiei „Iniţiativa românilor din Serbia“, din Timoc, s-au întâlnit, la finele săptămânii trecute, cu reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Banatul Sârbesc, la Pancevo, în Vojvodina, pentru a le propune acestora din urmă unirea tuturor ONG-urilor într-una singură. Scopul: să ceară la unison Guvernului de la Bucureşti oferirea posibilităţii dublei cetăţenii pentru zecile de mii de români din Valea Timocului şi din Banatul Sârbesc.

„Nu suntem vlahi”

Liderii „Iniţiativa românilor din Serbia” au dat ca exemplu Ungaria, ţară care le oferă maghiarilor minoritari din alte ţări posibilitatea de a obţine şi cetăţenia patriei-mamă, dar şi Basarabia, stat în care românii au deja acest drept primit din partea guvernanţilor de la Bucureşti. Un alt punct atins la dezbaterea de sâmbătă a fost încercarea unei negocieri la comun cu Guvernul Serbiei, de a le oferi aceleaşi drepturi minoritare românilor din Timoc, ca şi celor din Banatul Sârbesc.

„Comunitatea din Banat a avut ziare, programe radio şi TV în limba română, dar şi şcoală, şi biserică. La noi nu a existat niciodată aşa ceva. Doar acum, după presiunile statului român, avem o emisiune la televiziunea din Bor (n.r. - localitate din Valea Timocului). Noi vrem să fim recunoscuţi ca români, nu suntem vlahi, aşa cum ne spun ei”, spune Bojan Bărbuţă, liderul Organizaţiei „Iniţiativa românilor din Serbia“.

Vânează şi Consiliul Naţional

Într-un grai românesc stâlcit în sârbeşte, Bărbuţă, român din zona Timicului, născut în Brestovăţ, a mai explicat că, din păcate, statul sârb îi tratează pe timoceni ca pe un simplu grup etnic, nu ca pe o minoritate. Denumiţi „vlahi”, aceştia nu au nici un fel de drepturi „minoritare”.

La ultimul recensământ, mai spune Bărbuţă, celor din Valea Timocului li s-a explicat că, dacă se declară vlahi, este tot una cu „rumâni”. „Este vorba despre o manipulare prin care statul sârb vrea să creeze două popoare diferite, vlahi şi români. Noi acum strângem semnături din partea oamenilor care s-au declarat vlahi şi nici măcar nu au ştiut asta, pentru a putea corecta aceste statistici incorecte”, mai spune Bărbuţă. Liderii organizaţiei din Valea Timocului mai susţin că unul dintre motivele pentru care cer dubla cetăţenie este acela de a se stabili exact câţi români sunt în această zonă, dar şi în Serbia, în general. „Când oamenii vor putea să obţină şi cetăţenia română, vom vedea exact cât de mulţi suntem, dar pentru asta trebuie să fim ajutaţi şi de cei din ţara-mamă”, a mai spus Bojan Bărbuţă.

O altă miză importantă a unirii organizaţiilor de români din Valea Timocului cu cele din Banatul Sărbesc este şi reprezentarea în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia. Cu alte cuvinte, accesul la discuţiile cu Guvernul sârb, cu ministerele Informaţiei şi Învăţământului. „Cei din conducerea Consiliului nu reprezintă interesele românilor. În acest moment, este o situaţie grea şi cel mai mult pierde neamul românesc. Inima românilor nu e la Novi Sad (n.r. - capitala Regiunii Voivodina, acolo unde are sediul central Consiliul Naţional al Românilor din Serbia). Inima românilor e la Vârşeţ şi la Bor, în Timoc”, a mai spus Bojan Bărbuţă.

„S-a rescris o istorie numai pentru românii de aici”

Vlahii din Valea Timocului trăiesc într-o zonă izolată. Conform recensământului din 2011, comunitatea vlahă numără 35.330 de persoane. Printre ei se află şi o comunitate care a început să se emancipeze. Este vorba de aproximativ 2.500 de persoane care se declară etnici români şi care îşi cer drepturile.

„În Serbia există Consiliul Naţional al Minorităţilor din care face parte, din 2006, şi Consiliul Minorităţii Vlahilor. Organizaţiile românilor au reînviat după 2012. Ţinând cont de dezorganizarea care a fost aici, în Valea Timocului, e foarte greu se să constituie o singură organizaţie a românilor”, a explicat, pentru „Adevărul”, Iulian Niţu, consulul României de la Zajecar, cel mai mare oraş din Valea Timocului.

Consulul mai susţine că, deşi ţara noastră nu faceb nicio diferenţă între vlahi şi români, Serbia este cea care a dus la formarea a două minorităţi: „Poziţia Serbiei este oarecum greu de înţeles. Au creat cu bună ştiinţă o minoritate artificială vlahă, despre care se spune că nu are legătură cu poporul român. S-a rescris o istorie numai pentru românii de aici. O istorie prin care se încearcă să se spună că populaţia de aici vorbeşte o limbă similară cu româna şi o motivează prin faptul că au fost romanizaţi. Nu că au legătură cu românii”.

Presiunile României au blocat negocierile Serbiei cu UE

Înainte de a primi statutul de stat candidat la Uniunea Europeană, Serbia a fost nevoită să clarifice problema minorităţii române de pe teritoriul său. La 28 februarie 2012, România bloca negocierile Belgradului la Consiliul Afacerilor Generale de la Bruxelles, cerând garanţii pentru respectarea drepturilor comunităţii române din Serbia. La 1 martie 2012, era semnat un protocol privind statutul minorităţilor din România şi Serbia, după ce oficialii români impuseseră această cerinţă. Una dintre fazele-cheie ale documentului a fost legată de denumirea etnicilor români. „ Belgradul îi recunoaşte ca români pe etnicii din estul Serbiei, indiferent dacă aceştia se numesc ori sunt denumiţi români sau vlahi“, se arată în textul protocolului. România a obţinut şi asigurări din partea Comisiei Europene că progresele Serbiei în domeniul minorităţilor naţionale vor fi atent monitorizate.

Pe aceeaşi temă:

Vlahii din Valea Timocului trăiesc precum indienii din America: „Au înfiinţat o naţiune artificială care nu are nicio legătură cu România“ Rezolvarea problemei vlahilor din Valea Timocului stă în mâinile comunităţilor de acolo. Ei trebuie să decidă ce vor să fie şi ce vor să facă pe viitor. Atât România cât şi Serbia aşteaptă ca românii şi vlahii din Timoc să îşi hotărească soarta.

Limba română, interzisă în continuare în Valea Timocului Serbia refuză să respecte dreptul românilor din Valea Timocului de a studia în limba maternă. Asta, în ciuda rezoluţiei PE la Raportul pe 2013 privind progresele realizate de Serbia, care atrage atenţia Belgradului că trebuie să aplice acordurile bilaterale privind minorităţile etnice şi naţionale.

Românii din Valea Timocului o iau mereu de la zero Deşi Bucureştii şi Belgradul au convenit, în martie 2012, asupra unui protocol comun privind protecţia minorităţilor, românii din Serbia de Răsărit îşi revendică în continuare drepturile pe care şi le ceruseră şi secolul trecut.