REPORTAJ Recensământul pe strada palatelor ţigăneşti: „Nu mi-e frică. Sunt şi ei oameni”
0
Primăria Timişoara a întâmpinat probleme în găsirea unor recenzori care să meargă pe străzile unde clanurile de rromi şi-au ridicat palate. Într-un final, problema a fost rezolvată, iar „Adevărul” l-a însoţit pe unul din recenzori pe traseu.
Ora 10.00: Secretarul Ioan Cojocari, promite să acorde un scurt interviu despre recensământ. După câteva minute de aşteptări Cojocari este disponibil şi oferă detalii despre situaţia de la Timişoara, numărul de recenzori şi atitudinea pe care trebuie să o aibă cetăţenii. În final, atingem şi problema străzilor cu palate ţigăneşti.„S-a creat o psihoză, că au organizat nişte nunţi, a ieşit cu scandal şi s-a creat impresia că sunt bau-bau. Eu dacă aş fi recenzor aş lua primul strada Loga. E zonă centrală, concitadinii noştri sunt plecaţi şi trebuie recenzate doar casele. E simplu. Oricum, problema a fost rezolvată. Puteţi să mergeţi să vedeţi”, a spus Cojocari.
Cum e „feliat” oraşul
Vrem să ne convingem că aşa este şi căutăm un recenzor care să meargă pe strada Loga. Secretarul ne pune în legătură cu „Cami”. Cami ne pune în legătură cu un alt coordonator, care la rândul său ne ajută să ajungem la un recenzor de teren. Ghinion. Doamna merge în zona Piatra Craiului, o zonă mai degrabă cu apartamente de italieni decât cu palate ţigăneşti. Revenim la „Cami”, care îl găseşte într-un final pe un băiat repartizat pe CD Loga. Se numeşte Paul Nedelea. Acesta are însă „în ţigănie” doar trei case: numerele 4, 6 şi 8. Restul sunt pe Titulescu, Republicii, Regele Ferdinand şi aşa mai departe. Mă întreb în sinea mea, cum au fost gândite aceste repartizări, dar nu mai contează. Important e că l-am găsit pe băiat. Îl sun pe recenzor şi am noroc. Se pregăteşte să meargă „în juma de oră”, chiar pe Loga.
„De ce să stau degeaba?”
Ora 12.00: Ne întâlnim cu Paul, pe strada Loga numărul 1, în faţa primăriei. Pornim pe stradă, timp în care apuc să îl întreb pe tânăr de ce a vrut să fie recenzor. „Am terminat facultatea şi dacă am timp, de ce să stau degeaba. Pot să mai câştig un ban. Primesc 50 de lei pe zi. Şi ăştia impozabili”, spune Paul,dezamăgit. Foarte curios, l-am întrebat pe recenzor de problema cu rromii pe strada pe care a fost repartizat. „Îmi place să vorbesc cu oamenii, nu sunt timid. Şi nu mi-e frică de rromi, sunt şi ei oameni”, a spus Paul, chiar înainte de a intra în prima casă.
Uimitoarele poveşti de pe Loga
Când mergi pe strada Loga, atenţia ţi-o atrag în primul rând palatele ţigăneşti. Casele istorice „nedecorate” în stil ţigănesc lasă impresia unei linişti perfecte. Clădirile ascund însă poveşti extrem de interesante. Prima casă la care nimereşte recenzorul este a avocatului Viorel Paşca, profesor la Facultatea de Drept şi coordonator de doctorat al procurorului general al României. Foarte amabilă, doamna Paşca ne primeşte, în casă pe o superbă terasă din sticlă, împodobită cu flori. Priveliştea este stricată însă de un palat ţigănesc aflat în spatele clădirii. E palatul baştanului Tibi, unde procurorii germani au descins în urmă cu o săptămână. Nu pot să nu mă abţin şi o întreb pe soţia avocatului dacă nu au încercat ţiganii să cumpere apartamente şi din clădirea în care locuieşte familia Paşca. „Cum să nu? Dar am cumpărat eu. Cum a murit unul sau a plecat, am cumpărat. Nu aveam nevoie, dar ce să fac...?”, a spus doamna Paşca (foto).
Într-o casă vecină dăm de o altă familie importantă a oraşului. Aici locuieşte doctor inginer Decebal Anastasescu. Acesta ne mărturiseşte că are la parter doi vecini ţigani, dar sunt mai mult plecaţi şi nu au creat probleme. Şi aceştia au încercat să devină proprietari pe toată clădirea. „Le-am spus din prima că nu vând şi nu au mai continuat”, a mărturisit Decebal Anastasescu, om care lasă oraşului o moştenire inestimabilă, fiind proiectantul structurii de rezistenţă de la mai multe clădiri importante ale Timişoarei.
O bătrână care a rezistat eroic
Lângă casele în care locuiesc familiile Paşca şi Anastasescu mai este o clădire veche. Pe cutia poştală vedem scris cu vopsea „Familia Cîrpaci Covaci”. Ne dăm seama că imobilul este proprietatea unui clan de rromi. Uşa de la curte este închisă. Pesemne, rromii sunt plecaţi în străinătate „la lucru”. Ne întrebăm totuşi de ce clădirea nu a fost transformată în palat cu turnuleţe. Explicaţia o primim de la vecini. Pentru că unul din apartamente este proprietatea a „doamnei Iacob”, o bătrână care nu a vrut să le vândă ţiganilor, în ciuda terorii la care a fost supusă. „Fiica ei din Austria îi plăteşte chirie într-o altă zonă a oraşului, dar nu a vrut să vândă. I-au stricat plafonul, îi plouă în casă. Mai vine din când în când pe aici”, a mărturisit unul dintre vecini.
A fost suficient să facem recensământul în trei case de pe Loga pentru a rămâne din nou cu un gust amar. Chiar dacă ne-am bucurat când am văzut că ţiganii pot fi puşi la respect, drama doamnei Iacob ne-a readus cu picioarele pe pământ. Ni s-a confirmat încă o dată ce ştie tot oraşul în Timişoara sunt sute de oameni în situaţia femeii silite să plece din casa proprietate personală din cauza terorii ţigăneşti. În toate cazurile, autorităţile nu fac nimic, fiind complicii abuzurilor.
Se încarcă comentariile...
