PORTRET: Andrei Milin Reface istoria satului timişean

Andrei Milin

Tânărul bănăţean a studiat etnologia la Belgrad şi a devenit, la doar 32 de ani, în 2007, director la Muzeul Satului din Timişoara.

PROFIL
Născut. 3 septembrie 1975 (Deta)
Educaţie. Doctorand în etonologie (Oradea)
Experienţă. De 9 ani etnolog
Familie. Căsătorit, doi copii

Pasiunea pentru tot ce înseamnă „etno” vine de la lecturile din copilărie. „Întotdeauna famila este foarte importantă în educaţia unui om, însă nu din familie mi se trage pasiunea pentru etnologie. Nimeni din familie nu este etnolog, însă aveam o bibliotecă în casă în care erau şi lucrări din această zonă, care mi-au stârnit interesul”, a povestit Andrei Milin.
Timişoreanul a profitat de o ofertă şi a studiat etnologia la Belgrad, această ramură de studiu a sociologiei fiind mult mai dezvoltată în ţara vecină. „A fost o perioadă, în anii ‘60, când s-a scos sociologia din programa instituţiilor universitare. Implicit, au dispărut şi materiile conexe, printre care şi etnografia. De fapt, etnografia s-a predat în continuare, dar sub umbrela facultăţilor de filologie. Iar etnologia, ca ştiinţă, şi-a dobândit o independeţă destul de accentuată, mai ales la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, odată cu prelucrarea datelor din marile imperii coloniale. Ca ştiinţă autonomă în mediul universitar s-a dezvoltat în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial”, a explicat etnologul bănăţean.

În „branşă” din 2000
După absolvirea facultăţii, Andrei Milin s-a angajat la muzeu, iar în câţiva ani a ajuns şef de secţie, apoi director. „M-am angajat la Muzeul Banatului în 2000, unde am activat în cadrul secţiei de etnografie. Din 2003 am fost numit şef de secţie, pe vremea când se afla în bastionul Cetăţii. În 2006 s-au unit secţia de etnografie cu Muzeul Satului şi am fost numit director. În februarie 2007 a fost şi concurs pe post, concurs pe care l-am câştigat”, a spus etnologul. Acesta este de părere că instituţia muzeală este foarte importantă în viaţa unei comunităţi. „Muzeul este o instituţie foarte importantă, pentru că reprezintă conştiinţa unui grup, fie că e naţional, regional sau local. Misiunea muzeului este aceea de a conserva şi a valorifica patrimoniul cultural al acelui grup. În cazul nostru, patrimoniul cultural bănăţean, cu accent pe judeţul Timiş, deoarece finanţarea este judeţeană, locală. Nu ne este îngrădită activitatea, însă acesta este punctul de interes, cu precădere”, a declarat Andrei Milin.
„Avem vizitatori, cred că cei mai mulţi dintre muzeele din Timişoara. În jur de 70.000 pe an, însă nu toţi sunt plătitori, cei mai mulţi vin cu ocazia diferitelor evenimente deschise, gratuite”, a mai spus directorul de la Muzeul Satului din Timişoara.

Întrebări şi răspunsuri

Ce înseamnă munca la Muzeul Satului?
Activitatea muzeală presupune selectarea de obiecte pasibile de a intra în colecţia muzeului. Pot fi de la obiecte mici, până la construcţii. Ne ocupăm de conservarea lor, iar apoi de valorificare, prin expoziţii sau diferite manifestări culturale sau publicarea în anuare de specialitate. Mai există o altă formă de valorificare, prin suport multimedia, pe care am folosit-o des în ultima vreme.

Este satul bănăţean cunoscut în lume?
În fiecare an avem o serie de expoziţii internaţionale. Marea majoritate se desfăşoare în ţările vecine, Serbia şi Ungaria, unde avem parteneriate şi relaţii foarte bune. Însă, de exemplu, anul trecut am avut expoziţie în Statele Unite, iar anul acest am avut o expoziţie de mare succes în Polonia, sub patronajul Institutului Cultural Român.

Ce-i place
Andrei Milin îşi iubeşte meseria, însă are şi alte preocupări în afară de etnografie. „Îmi place sportul, meseria pe care o practic şi îmi place să citesc”, a spus şeful de la Muzeul Satului.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac manifestările agresive de cultură de masă. Festivalurile vinului, ale berii, care se întâmplă prin oraş, astea nu-mi plac”, a mărturisit Andrei Milin.