Investiţiile publice aberante din Vest care costă sute de milioane de euro şi sfidează criza

Şefii administraţiilor publice din Vestul ţării nu se zgârcesc deloc cu banii plătitorilor de taxe. Palate de lux de milioane de euro, parcări inutile, fântâni pe muzică de Betthoven, oaze de relaxare mediteraneană la geamul funcţionarilor, sunt doar câteva din investiţiile care sfidează recesiunea economică.

CITEŞTE ŞI:

Municipalitatea arădeană cheltuie bani pe o parcare modernă pentru sezonul estival

Deva va avea fântână muzicală pe bani europeni

Banii reşiţenilor au fost îngropaţi la Km7 şi în Centrul Civic

 Orădenii nu sunt de acord cu „piramida” în care investește municipalitatea

Edilii judeţului Timiş au dat, în secret,Timişoara încă trei milioane de lei firmei conduse de Georgică Cornu. Firma magnatului Cornu, SC Confort SA, nu şi-a îndeplinit atribuţiile impuse prin contract, dar în loc de penalizări a mai primit suplimente. Mai marii judeţului au avut o viziune, care s-a transformat într-un proiect ce se întinde pe 3.637 de metri pătraţi, în buricul târgului. Chiar dacă angajaţii Consiliului Judeţean Timiş (CJ Timiş) au spaţiu berechet, birourile acestora fiind destul de mari şi frumos mobilate, faţă de cele din Primăria Timişoara, de anul acesta confortul va fi dublu.

De câştigat din acest proiect are şi afacerisul Georgică Cornu, patronul firmei care execută lucrările, pentru că, în loc să mai scoată bani din buzunar pentru întârzierile survenite, acesta a mai primit aproape trei milioane de lei, din bani publici, pentru a termina construcţia.
Motivul pentru care conducerea CJ Timiş a demarat acest proiect a fost acela de a construi o anexă modernă la Palatul Administrativ, din beton şi sticlă, dotată cu tehnică de ultimă oră, pentru a deservi întreaga regiune de Vest, mai ales în cazul în care ţara s-ar fi împărţit în euroregiuni. Pretenţiile proiectului nu au avut de suferit nici măcar din cauza crizei, chiar dacă ulterior s-a dovedit mult mai dificil de pus în practică, faţă de cum arăta pe hârtie. Aici sunt banii dumneavoastră!

Măslini în parcarea primăriei de pe Bega

Edilii Timişoarei se pot elibera de stres în parcarea din spatele instituţiei, unde şi-au amenajat rondouri cu măslini.Angajaţii administraţiei locale se pot relaxa printre măslini, magnolia şi yucca, plante care au fost plantate săptămâna aceasta în parcarea primăriei.
Angajaţii Primăriei Timişoara vor munci de acum înainte într-o atmosferă mediteraneană, printre măslini, magnolia şi plante yucca. Mai marii instituţiei s-au săturat de florile şi plantele ornamentale care au înfrumuseţat parcarea până acum câteva zile şi au dat 2.500 de lei pentru a-şi reamenaja parcarea privată, unde au acces doar angajaţii primăriei.
Au fost achiziţionaţi zece măslini, câteva plante yucca şi o magnolia copac. Lăcrămioara Condea, consilier la Serviciul de Relaţii Publice, din cadrul Primăriei Timişoara, spune că plantele nu au fost achizionate de la regia primăriei, Horticola. Regia, în această perioadă, chiar este într-un amplu proces de reducere de stocuri.
Citiţi aici cât au costat măslinii!

Banii reşiţenilor au fost îngropaţi la Km7 şi în Centrul Civic

În timp ce Reşiţa este un adevărat pol al sărăciei, edilii au aruncat cu bani în investiţii inutile. Numai la Km 7 şi în Centrul Civic al oraşului au fost îngropate milioane de euro, adevăratele priorităţi ale oamenilor fiind neglijate. Capitala unuia dintre cele mai sărace judeţe din România şi-a permis luxul de a îngropa milioane de euro într-un parc industrial care nu a fost finalizat nici acum, la şase ani de la demararea lucrărilor, şi care nu prezintă interes pentru niciun investitor. Numai nivelarea terenului din zonă a costat două milioane de euro.
DNA-ul cercetează încă unde s-au dus atâţia bani, pentru că, din platforma pe care ar fi trebuit să se construiască un spital de urgenţă şi un parc industrial nu au rămas decât nişte movile de pământ. În tot acest timp, reşiţenii continuă să-şi rişte viaţa circulând cu mijloace de transport în comun importate din cimitirele de fiare vechi occidentale. Sume exorbitante din banii publici s-au cheltuit şi pentru reabilitarea Centrului Civic. „Centrul Civic a fost gândit de toţi arhitecţii oraşului. Ei au dat soluţia ca acesta să fie unul pietonal. Imediat după renovare, aici au intrat maşini grele şi normal că dalele s-au spart. Eu am gândit ca acest centru să fie unul productiv, să se facă terase la fel ca în alte oraşe ale ţării", a spus Liviu Spătaru, fostul primar al Reşiţei. Iniţial, Centrul Civic a înghiţit ceva mai mult de 3,8 de milioane de lei. Cu desele lucrările de reparatii, suma a ajuns la 5 milioane de lei. (Oana Bejenariu)

Aici sunt banii dumneavoastră!

Investiţii aberante pe sume gigantice la Arad

Administraţia cheltuie bani publici în proiecte care sfidează nu doar criza, ci şi orice logică. Oamenii trăiesc cu spaima scăderii lefurilor, dar Aradul se poate „lăuda" cu investiţii aberante atât ca şi cost, cât şi ca şi utilitate.
O investiţie inutilă este noua parcare de lângă Ştrandul Neptun, pentru care Primăria a pus la bătaie peste un milion de lei. Inutilă, având în vedere că aceasta va fi utilizată doar în sezonul estival. La capitolul inutilitate stă ţi parcarea dintre patinoar şi Clubul Activ, pentru care autorităţile au cheltuit în 2007 un milion de lei. Parcarea a fost semaforizată, deşi de trei ani stă nefolosită pentru că nimeni nu ştie de ea. „Parcarea a fost concepută împreună cu investiţia de la patinoar. Cât priveşte semaforizarea ei, noi prevedeam un flux mare al celor care vor veni la patinoar, dar se pare că datorită vremii nu am putut să-l folosim atât de mult cum ne-am fi dorit", a declarat Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad. (Claudia Adjudeanu)

Deva va avea fântână muzicală pe bani europeni

Un amplu proiect de modernizare a centrului municipiului Deva va demara în perioada imediat următoare. Valoarea totală a proiectului este de 11 milioane de lei, echivalentul a circa 2,75 milioane de euro. Consilierii locali au aprobat în şedinţă alocarea sumei de 1,9 milioane de lei, care reprezintă aportul Primăriei Deva la proiect. Diferenţa de 9 milioane de lei sunt asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene pe Programul Operaţional Regional 2007-2013. „Din cei 1,9 milioane de lei care revin ca aport la bugetului local, 1,7 milioane de lei vor fi recuperaţi ulterior de la bugetul de stat. Practic, cheltuiala efectivă făcută din bugetul local este de doar 232 de mii de lei", precizează Mircia Muntean. Potrivit proiectului, centrul vechi va fi populat cu amenajări peisagistice ce vor forma tablouri de vegetaţie ce vor fi promovate printr-un sistem de spoturi policolore. Epicentrul schimbării va fi reprezentat de o fântână arteziană muzicală care, la fiecare oră, timp de 15 minute, îşi va asorta jocurile de apă cu acorduri ale „Odei Bucuriei" de Beethoven sau alte cinci piese din repertoriul clasic. (Tiberiu Stroia)


Efectul de piramidă costă milioane de euro la Oradea

În plină criză economică Primăria Oradea construiește o „piramidă" de sticlă de 1,3 milioane de lei și are prevăzută în buget o investiție de 146 de mii de lei fără TVA, pentru amenajarea turnului ca obiectiv turistic pentru turiști.
Orădenii nu sunt încântați de veste, deși lucrările pentru construirea unui luminator de sticlă, sub formă piramidală, pentru relațiile cu publicul, sunt în toi. Motivația municipalității este că pirmaida in curtea interioară va asigura condiții decente pentru toți orădenii care apelează la funcționari publici, aceștia nemaifiind nevoiți să se plimbe de la un birou la altul. „Într-o Românie aflată în plină criză unii încearcă să salveze ce se mai poate salva în timp ce alții încearcă să intre în eternitate construind plafoane sau piramide de care omul de rând nu se va folosi niciodată. De ce o piramidă de sticlă e prioritară și nu refacerea drumurilor sau ajutorarea cetățenilor?", consideră Sebastian Mazilu, șomer orădean de 33 de ani. Părerea sa nu este singulară. „Primăria ar trebui să strângă cureaua, să selecteze angajații și să eficientizeze cheltuielile, nu să facă investiții aiurea", spune și orădeanca Nagy Monika. (Andreea Costea)