Cum s-a schimbat viaţa oamenilor care au acceptat groapa de gunoi a Timişului la ei în comună: „E teroare. Ţi se întoarce stomacul pe dos“

Deponeul în care sunt colectate toate gunoaiele din judeţul Timiş se extinde. Între timp, locuitorii din comuna Ghizela sunt nevoiţi să îndure apropierea gropii de gunoi.

În urmă cu mai bine de 10 ani, locuitorii satului Covaci din judeţul Timiş s-au legat cu lanţuri în faţa Prefecturii Timiş, pentru a se opune construirii deponeului ecologic la ei în sat. În final a fost aleasă localitatea Ghizela, oamenilor de aici promiţându-li-se investiţii în apă, canalizare, drumuri, apă curentă şi locuri de muncă.

În 2011, deponeul de la Ghizela a fost inaugurat şi aici a început colectarea deşeurilor din tot judeţul. Acum, deponeul se extinde cu încă o celulă, iar cei care circulă pe autostrada A1 resimt mirosul atunci când trec prin zona localităţii Ghizela. Mulţi dintre şoferii aflaţi în tranzit nici măcar nu ştiu de unde vine acest miros.

Surprinzător, în Ghizela mirosul de gunoi nu este unul persistent. Potrivit localnicilor, mirosul se resimte puternic doar în anumite zile, când bate vântul. „Cum să fie? Miroase când bate vântul. Noi  suntem mai feriţi, dar în partea cealaltă miroase mai tare. Ce putem face noi?“, a declarat Anton Egon, localnic din Ghizela.

În privinţa dezvoltării comunei, bărbatul susţine că nu s-a schimbat nimic. „Atât, că pute, şi cu aia rămânem în continuare“, a spus bărbatul. „E jale. E groaznic. Când bate vântul se simte cel mai tare. Nu avem ce să facem. Miroase mai rău decât veceul. E de nedescris. S-au promis multe, dar degeaba“, a declarat un alt bărbat din localitate. Tiberiu Fekete este unul dintre localnicii din Ghizela care susţine că nu simte niciodată miros de gunoi. Ştie, însă, că în localităţile învecinate (Şanoviţa, Belinţ şi Chizătău) sunt probleme mari cu mirosul. 

„Miroase a ceapă stricată“

Cristina locuieşte în Şanoviţa, sat aparţinător comunei Ghizela şi apropiat de deponeul ecologic. Tânăra susţine că mirosul pe care îl resimte, în special înainte de ploaie, este groaznic. „Miroase foarte tare, în fiecare zi, mai ales seara şi când dă să plouă. E groaznic. Miroase a ceapă stricată“, susţine tânăra, potrivit căreia doar o parte dintre promisiunile făcute atunci când s-a construit deponeul au fost îndeplinite.

„Părinţii, bunicii noştri nu au ştiut pentru ce semnează. Au spus că o să fie apa gratis, gunoiul gratis. Apa se plăteşte, gunoiul se plăteşte. Totul se plăteşte“, susţine tânăra, potrivit căreia apa curentă este funcţională în Şanoviţa, dar canalizarea, nu. În privinţa drumurilor din localitate, încă sunt străzi de piatră sau la care se lucrează acum. Cristina susţine că promisiunea referitoare la crearea unor noi locuri de muncă pentru locuitorii din Şanoviţa a fost onorată, dar salarile sunt de mizerie, ambii săi părinţi lucrând la deponeu, pe salariul minim pe economie: „Salariile sunt foarte mici. E bătaie de joc“.

Maria lucrează în Şanoviţa, dar locuieşte în Belinţ. Tânăra susţine că nici în Şanoviţa nu miroase atât de tare ca în Belinţ. „Noi cred că suntem cei mai afectaţi. E teroare. Ţi se întoarce stomacul pe dos. Nu poţi să deschizi un geam. Să îşi ia primarul groapa de gunoi şi să şi-o bage în... curte“, spune Maria.

Ce spun autorităţile

Consiliul Judeţean (CJ) Timiş, proprietarul deponeului ecologic de la Ghizela, caută soluţii de reducere a mirosului în localităţile din apropiere. Potrivit preşedintelui CJ Timiş, Călin Dobra, investiţiile pentru reducerea poluării olfactive sunt în derulare. „Nu vom putea discuta de îndepartarea în totalitate a mirosului, dar discutăm de investiţii privind staţia de levigat, care preia levigatul şi îl prelucrează. Sperăm şi ca prin investiţia de 200.000 de euro în filtrele de aer să rezolvăm în mare parte problema mirosului din zonă“, a declarat Dobra.

„A fost o discuţie din ce am înţeles vizavi de apa gratis, dar din păcate aşa a fost să fie. Numulţumirea mea e că ar fi trebuit să găsim o variantă. Din punct de vedere financiar ar trebui să fim o comună protejată. Tot judeţul depozitează. Avantajele sunt foarte mici. Eu nu am fost primar atunci, domnul preşedinte (n.r. - preşedintele CJ) nu a fost atunci. Soarta ne-a găsit. Pe ajutor social nu avem nicio persoană. Avem cea mai mare plantaţie de alun din România, realizată de investitori italieni, şi angajează pe bandă rulantă“, a declarat şi Mircea Mirean (PNL), primarul comunei Ghizela.