Cele mai vechi documente din Arhivele Naţionale trec în mediul online, iar documentele scrise în alte limbi vor fi traduse

Raul Rus, directorul Servicului Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale FOTO Ştefan Both

Arhivele Naţionale din România îşi digitalizează toate documentele până la anul 1600, printr-un proiect din Fonduri norvegiene.

Documentele medievale aflate în Arhivele Naţionale Române– care sunt păstrate exclusiv în Serviciile Judeţene din ţară, cele datate până în anul 1600, sunt trecute în mediul online. Este vorba de un proiect în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro, din Fonduri norvegiene, în care, alături de Arhivele Naţionale, sunt parte din proiect Universitatea Bucureşti şi Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj. 

“Se preconizează că la sfârşitul acestui proiect, în proiectul denumit generic Medievalia, se vor digitaliza în jur de 40.000 de documente până la anul 1600. Acestea vor fi postate pe Internet, într-o bază de date publice. Pe pagina web apare documentul pe structura lui originală, dar şi transcrierea lui, pentru că ele sunt scrise într-o limbă străină, cu paleografie gotică, germană, latină, maghiară şi slavonă. Vor fi digitalizate toate documentele de până la 1600”, a declarat Raul Rus, directorul Serviciului Naţional al Arhivelor Naţionale Timiş.

Mii de documente în Ardeal 
 

Cele mai multe documente medievale se află la Bucureşti, Cluj (care au câteva mii de documente emise până la 1600), Sibiu, Braşov (peste o mie de documente) şi alte oraşe mari din zona Ardealului. Digitalizarea a ajuns, acum, şi la Arhivelor Timiş, unde însă nu există un număr foarte mare de documente.

“Ştim că Timişoara a făcut parte din paşalâcul de la Buda, era vilayet al Imperiului Otoman, astfel că documentele au fost luate de turci după ce Banatul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic. Multe din documentele referitoare la Banat, din perioada respectivă, se află în arhivele de la Istambul. Pentru a scrie o istorie exactă a Banatului trebuie cercetate arhivele din Istambul, Viena şi Budapesta”, a mai spus Raul Rus.

Cel mai vechi document din Timiş este din 1467

La Arhivele Timiş se află 64 de documente anterior anului 1600, care provin din diverse colecţii particulare. Cel mai vechi document este datat 24 august 1467 şi nu se referă la teritoriul Banatului. Este un act de donaţie emis de către episcopul Gurkh, de pe teritoriul Germaniei de astăzi, în faţa lui Janes von Wittowitz, căpitan al provinciei Vent Vindischen Landen, şi prin el se face cunoscută vânzarea către Sigismul Martah a castelelor Weidenstein, Weisel Lausberg şi Berlstein la un preţ de 6.300 de guldeni.
 

“Modul cum a ajuns acest documente în judeţul Timiş nu se poate spune. Legat de anii anteriori acestui manuscris original, avem doar copii ulterioare, din secolul al XIX-lea, al căror conţinut se referă la documente de secol XIII - XIV. Dar nu sunt originalele. Avem însă multe documente după anul 1716, după eliberarea Banatului de sub ocupaţia otomană, de la modul de funcţionare a puterii austriece, diplome de înnobilare emise de împăraţii Imperiului Habsburgic, chiar şi de Maria Therezia, documente din fondul Comandamentului Banatului, din fonduri private, dar şi de la cele două muzee, de la Lugoj şi Muzeul Banatului. Toate evenimentele importane care au avut loc de la 1716, până la 1914, sunt reflectate în documentele acestui fond”, a explicat Raul Rus.

Un site bine pus la punct
 

Documentele stau la dispoziţia tuturor celor interesaţi. Site-ul pe care au început deja să fie urcate documentele este: www.arhivamedievala.ro. În cardul acestui proiect se va digigitaliza şi “Scrisoarea lui Neacşu” din Câmpulung, primul document scris în limba română, cu caractere chirilice - redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521, şi care se află în Arhivele Naţionale din Braşov.
 

Fonduri particulare la Arhivele Timiş
 

Una dintre cele mai impresionante colecţii aflate la Arhivele Timiş este cel donat de comitele Ormos Zsigmond, care a avut o valoroasă colecţie de documente şi picturi, acestea din urmă ajungând la Muzeul de Artă. 
 

„Avem colecţii şi fonduri personale. Avem şi fondul familiar Aurel Cosma, primul prefect român al Timişului, un important lider politic de după 1918 şi unul dintre liderii anterior anului 1918. Avem luările lui de cuvânt de la Budapesta, documente din perioada în care a fost ministru la Bucureşti, apoi sunt documentele nepotului, Aurel Cosma Jr., avem un fond important legat de Revoluţia din 1848-1849, avem o impresionantă colecţie de stampe”, a mai declarat Raul Rus, şeful Arhivelor Timiş.