Obiceiuri de Paşte la catolici – stropitul fetelor, împodobitul şi furatul porţilor

Maghiarii din judeţul Mureş păstrează un obicei străvechi care durează de la Duminica Floriilor şi până la Paşti. Este vorba despre împodobitul porţilor prin cununi de flori, la casele unde locuiesc fete nemăritate. Tot ei merg la stropit şi în unele sate se fură porţile.

În noaptea dinaintea Paştelui tinerii din anumite zone ale Transilvaniei împodobesc porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Unii folosesc doar crengi de brad, iar alţii confecţionează coroniţe din crengi de brad şi flori. Fetele, care pândesc noaptea la ferestre, pentru a şti pe cine să răsplătească a doua zi, le oferă tinerilor în ziua de Paşte bucate tradiţionale sau bani.

În unele sate, cum sunt Ernei, Periş sau Gorneşti, tinerii împodobesc cu flori portile fetelor. Fata care are mai multe flori la poarta, are, bineinteles cei mai multi admiratori. Tinerele ii vor cunoaste pe petitori abia cand baietii vor veni in vizita, la stropit, si, conform traditiei, vor fi rasplatiti cu dulciuri. Bradul impodobit cu flori din hartie colorata este dus de baietii mai tineri la fetele din sat, iar daca o fata este curtata de un baiat, ca semn al dragostei lui, acesta pune pe ascuns seara un brad impodobit pe poarta casei in seara ajunul de Pastelui.

A doua zi de Paşte, când băieţii se duc la udat, fetele ştiu ce buchet au primit de la fiecare băiat deoarece este trecut numele băiatului pe o parte a buchetului de flori. Nu doar că îl primeşte pe băiat la udat, ci face un pachet special pentru băiat şi este un obicei destul de costisitor pentru fete, mai ales la casele unde sunt 2-3 fete, pentru că trebuie să facă pentru fiecare buchet câte un pacheţel cu ouă roşii, batistuţe, ciocolate de diferite mărimi şi bani.

De exemplu, în Vălenii de Mureş obiceiul a suferit unele modificări şi acum se practică numai de familiile unde sunt copii cu vârsta de până la 10 ani. Pentru fiecare coroană, băieţii primesc răsplată 10 ouă roşii, dar sunt obligaţi ca în a doua zi de Paşti să stropească fetele cărora le-au pus flori pe porţi.

Un alt obicei specific satului Periş este furatul Porţilor

In prima zi de Pasti un alt obicei specific satului Peris este furatul portilor. Feciorii se sfatuiesc, se asociaza mai multi si il pedepsesc pe gospodarul mai „carpanos”, care obisnuieste sa fie mai „inchis”, mai putin comunicativ, mai putin prezent in viata comunitatii. De cele mai multe ori, sunt insa vizati gospodarii care au fete de maritat, tinute prea din scurt, pe care nu le prea lasa sa iasa seara la poarta. Portile omului sunt scoase din tatani si duse cat mai departe de casa, aruncate in paraul din sat sau ascunse. Uneori, portile de la curte sunt schimbate cu cele ale altui gospodar care locuieste in alta parte a satului. Recuperarea portilor, imaginea omului care trece pe ulita cu poarta in spate, este un prilej de haz general. Azi, obiceiul e mai dificil de practicat, caci multe porti sunt din metal, deci mai greu de scos din tatani si de transportat.

În a doua zi de Paşti se merge la stropit

Cel mai cunoscut este obiceiul udatului sau stropitului, despre care reprezentantii bisericii catolice spun ca ar avea radacini religioase si ca dateaza de mai bine de doua mii de ani, de cand evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea Invierii. Unii etnologi sunt insa de parere ca este vorba despre o traditie precrestina, practicata de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei Ostera, a fertilitatii si a primaverii.

Stropitul se practica in satele ardelenesti in a doua zi de Paste. Baietii tineri si barbatii merg inca de dimineata sa stropeasca fetele si femeile cu apa sau cu parfum, pentru ca ele sa ramana frumoase si proaspete pe tot parcursul anului. In unele zone obiceiul este restrans doar la tineri. Initial baietii mergeau la casele felelor din sat cu galeti pline cu apa de izvor (simbol al purificarii), ele ajungand sa fie inlocuite in prezent cu sticlute cu apa de parfum. Dupa ce sunt stropite, fetele ii rasplatesc pe baieti cu oua rosii, prajituri, cozonac şi vin.

Peste un milion si jumatate de credinciosi romani romano-catolici, reformati si evanghelici sărbătoresc anul acesta Paştele, cu o săptămână mai devreme decât credincioşii ortodocşi.