Superstiţii: ce mesaje ascunse transmit păsările. De ce nu este bine să superi barza şi cum transmite cucul câţi ani mai are de trăit omul

În tradiţia poporului român există o serie de credinţe cu privire la păsări. Aceste semnificaţii au fost cântate în multe melodii populare sau au fost inserate într-o sumedenie de poezii sau basme.

Barza este socotită, în tradiţia poporului român, o pasăre sfântă şi se crede că nu trebui supărată sau omorâtă sub niciun chip. În unele zone din România se crede că dacă cineva îi strică cuibul, pasărea ia foc şi-i dă foc casei unde şi-a pus cuibul. Bulgarii cred că rudele celui care strică cuibul de barză vor muri. Şi germanii au o serie de credinţe legate de barză. Astfel, ei cred că barza fereşte casa de duhuri rele

Rândunica este tot o pasăre care trebuie protejată. „Se crede că e mare păcat să-i strici cuibul, să-i iei puii, s-o chinuieşti, schingiuieşti. (...) Rândunica vesteşte ploaie, când rade faţa apei sau a pământului“, arată Gheorghe F. Ciauşeanu, în volumul „Superstiţiile poporului român“.

Francezii cred că rândunica aduce norocul casei pe care îşi face cuibul, iar germanii consideră că mari necazuri se vor abate peste cei care vor fi neospitalieri cu rândunica.

Cocostârcul este recunoscător cu stăpânul casei pe care şi-a făcut cuibul.

„Se crede că cocostârcul, în tot anul, după ce şi-a scos puii, aruncă unul jos stăpânului casei, drept mulţumire că l-a lăsat să-şi facă cuibul pe casa lui şi fiindcă în tot timpul cât a stat acolo nu i s-a întâmplat nicio neplăcere din partea copiilor lui“, 

se mai menţionează „Superstiţiile poporului român“.

Prigoria, pasărea blestemată de Dumnezeu 

Prigoria este o pasăre sfântă pentru locuitorii din judeţul Vâlcea, care îi spun unei persoane care suferă de sete că se „frige“ de sete ca prigoria. Conform folclorului român, prigoriile sunt blestemate de Dumnezeu să nu bea apă decât atunci când plouă. În Germania se crede că prigoria păzeşte casa de trăsnete. 

Porumbeii aduc nenorociri

„În Oltenia se crede că va rămâne pustie casa unde se înmulţesc şi unde sălăşluiesc porumbeii, că multe nenorociri se vor abate asupra acelei locuinţe. Din această cauză, locuitorii din Vâlcea nu prea ţin în curţile lor pătule de porumbei“, mai arată Gheorghe Ciauşanu. 

Corbul, pasărea care aduce veştile rele 

Corbul este pasărea care aduce veştile rele şi nenorocirile. Cu toate acestea, nu trebuie ucis. „Vrăjitoarele îi iau in inima, căci e bună pentru boala rea. Penele de corb sunt, de asemenea, bune de descântat. Seul de corb este bun pentru surzenie. Dacă omori sau împuşti un corb, nu mai plouă trei ani. (...) Corbul este năzdrăvan pentru poporul român; el primeşte felurite însărcinări, este trimis în diferite misiuni. Este destul să deschizi o carte de basme româneşti sau de a-ţi aminti de «Novac şi corbul», pentru a vedea acest lucru“, mai relatează Gheorghe Ciauşanu. În schimb, germanii consideră că este prevestitor de veşti bune.  

Coţofana dă de veste venirea rudelor 

Când coţofana stă pe pari de gard sau când vine lângă casă e semn că vor veni rudele în vizită. Când se strâng mai multe la un loc, atunci prevestesc vremuri rele. Cioara prevesteşte vremurile ploioase şi este întrebuinţată în vrăjitorii. Despre pitpalac se spune că, atunci când îl auzi prima dată într-un an şi nu ai mâncat, îţi va merge rău tot anul. 

Cucul, pasărea cu cele mai multe semnificaţii 

Cucul este, conform folclorului poporului român, o pasăre misterioasă, care are legături puternice cu soarta oamenilor. „Glasul său meneşte bine când răsună de-a dreapta omului sau în faţa lui; dimpotrivă, meneşte totdeauna a rău când răsună în stânga sau în spate. (...) Românul crede că de câte ori îl va auzi întâia dată cântând, adică strigând «Cucu», atâţia ani are să trăiască cel ce l-a auzit.

Dacă cucul cântă de mai multe ori, bucuria celor ce-l aud e nespus de mare, căci cred că au să trăiască mulţi ani; însă, dacă îl aud cântând numai o dată, se întristează, crezând că nu mai au mult de trăit. Cucul ghiceşte şi câţi ani or să treacă până când s-or mărita fetele şi s-o însura flăcăii. Dacă tace, e semn că se vor căsători în curând. (...) Câteva zile înainte de Blagoveştenie, când se crede că cucul cântă întâi şi-ntâi, omul se îngrijeşte să aibă bani la el. Credinţa este că, dacă îl auzi cântând şi ai bani la tine, atunci tot anul vei fi cu chimirul plin şi vei fi sănătos (...) Cântatul cucului este privit ca prevestitor de belşug, ca înmulţitor, fiindcă el se aude la începutul primăverii, o dată cu reînvierea firii şi a sporniciei ei“, se mai menţionează în lucrarea „Superstiţiile poporului român“.