Restaurare cu scandal la Poarta Sărutului

Premierul Ponta a venit la Poarta Sărutului să vadă controversata restaurare

„Voi nu ştiţi ce vă las eu vouă aici“ şi „V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit şi mai săraci şi proşti!“ . Sunt două dintre zicerile lui Brâncuşi care se potrivesc situaţiei actuale: Poarta Sărutului face obiectul unui imens scandal apărut în urma efectuării unor lucrări de restaurare. Opera lui Brâncuşi, simbol al iubirii, s-a îngălbenit şi a fost peticită.

Divergenţele au loc  chiar când se sărbătoreşte împlinirea a 75 de ani de la realizarea Ansamblului monumental «Calea «Calea Eroilor» din Târgu Jiu, care include: Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Poarta Sărtului şi Coloana fără Sfârşit. 

Scandalul a început joi, 24 octombrie, atunci când Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a anunţat recepţionarea lucrărilor de restaurare începute în urmă cu o lună şi jumătate. Dorin Dănilă, specialistul cel care a realizat proiectul de restaurare , s-a opus semnării procesului verbal de recepţie, pe motiv că restaurarea a fost făcută în mod necorespunzător şi de ageamii, astfel încât opera a avut de suferit: „Eu nu am aflat că s-a început lucrarea. În mod normal, trebuia să fiu chemat la licitaţie şi să urmăresc modul în care se realizează lucrarea. Am fost presat să semnez imediat, fără să văd, nişte lucruri că s-au respectat. Eu nu am semnat recepţia. Aceste lucrări atrag foarte mulţi oameni neaveniţi, care în viaţa lor nu au făcut asemenea lucrări, de asemenea anvergură, dar se bagă. Pentru această lucrare ar fi trebuit să fie specialişti în domeniu. Eu bine aflu că aici s-au băgat nişte arhitecţi ca să-şi lege şi ei numele de această lucrare. Nu are legătură arhitectura de restaurarea în piatră“.

Dorin Dănilă spune că opera s-a îngălbenit din cauză că a fost spălată cu apă cu presiune, la fel ca la spălătoriile auto: „Spălarea Porţii a fost o aberaţie, ceva inadmisibil. Nu există un proiect în care să spună că opera poate fi spălată cu pompa de presiune. Nu există aşa ceva. Din cauza asta, Poarta este acum galbenă, pentru că adaosul imens de apă care a fost făcut cu presiune a dizolvat sărurile de fier şi oxizii şi s-a îngălbenit. Poarta a devenit galbenă“.

Proiectul de restaurare a fost plătit de Primăria Târgu Jiu. Suma achitată de municipalitate lui Dorin Dănilă a fost de aproximativ 18.000 de lei. Execuţia lucrării de restaurare a costat 370.000 de lei şi a fost realizată de societatea Grup Corint din Alba Iulia. Banii au fost asiguraţi de INP. restaurarea a constat, în primul rând, în înlocuirea unei table de plumb pusă pe partea superioară a Porţii pentru  a o proteja, care se fisurase.

Plângerea penală împotriva lui Dănilă

Până la urmă, în ziua stabilită, INP a semnat procesul verbal de recepţie al lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului, deşi Dorin Dănilă a refuzat să-şi pună semnătura pe document. Conducerea INP a emis un comunicat prin care directorul instituţiei, Alexandru Muraru, a declarat că va face o plângere penală pentru calomnie împotriva lui Dorin Dănilă, pentru că acesta ar fi făcut scandal pentru că vroia ca lucrarea de restaurare să-i fie atribuită lui sau unei firme apropiate: „Calomniile aduse la adresa Institutului reprezintă un caz tipic în care o instituţie respectabilă din România este atacată pe nedrept. În vederea obţinerii încredinţării directe a acestor lucrări, dl. Dorin Dănilă a făcut în repetate rânduri presiuni la adresa conducerii şi a angajaţilor Institutului. Dl. Dănilă a încercat de trei ori să propună valori estimate ale proiectului vădit exagerate în raport cu lucrările ce urmau să fie executate. El este unul dintre principalii vinovaţi care au contribuit prin lucrările efectuate, în urmă cu zece ani, la degradarea din prezent a monumentului (dl. Dănilă fiind şeful de lucrări de la acea vreme). Institutul Naţional al Patrimoniului va depune plângere penală împotriva celui care a calomnia public instituţia şi a celui care a încercat obţinerea unor lucrări prin încălcarea legii”.

Restaurarea, verificată de o comisie formată din specialişti străini

Premierul Victor Ponta a fost prezent, în week-end, la Târgu Jiu, la manifestările prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la inaugurarea Ansambulului «Calea Eroilor». Acesta a merc în Parcul Central din Târgu Jiu, pentru a vedea Poarta Sărutului. Premierul a declarat că va numi o comisie formată din specialişti din străinătate şi români pentru a verifica lucrările de restaurare care au fost realizate: „O să plătim noi, de la Guvern, o comisie independentă, nu din România, care o să evalueze lucrările. Dacă au lucrările au fost realizate în mod necorespunzător, banii vor fi recuperaţi de la cei responsabili. O să plătesc eu nişte experţi independenţi în care o să am încredere. A greşit cineva, plăteşte, iar dacă nu a greşit nimeni, nu mai facem scandal la anul şi facem şi Coloana“. 

Poarta Sărutului, după şi înainte de restaurare

Alexandru Muraru s-a arătat dispus să plătească chiar cu funcţia: „I-am spus primului ministru înainte de a veni aici că pun garanţie funcţia mea, îmi pun demisia pe masă. Poarta a fost curăţată după zece ani în care s-au făcut spălări când şi când. Vreau să vă spun că au existat doi diriginţi de şantier; aşa s-a cerut de către constructor, pentru că se ştia că este un scandal în jurul acestui om. A fost un diriginte de şantier de la Bucureşti şi unul de aici, un pictor restaurator şi oameni cu 10-20 de ani în spate de expertiză pe monumente istorice. Nu s-a peticit acum Poarta Sărutului. Lucrările respective au fost făcute în urmă cu doi – trei ani, dar acum au ieşit în evidenţă după ce s-a făcut curăţarea lucrării. Nu s-a îngălbenit Poarta, pentru că asta este culoarea naturală a travertinului (n.r. piatra din care este realizată opera). Restaurarea s-a făcut în mod corespunzător“.

Istoria şi semnificaţiile Ansambulului Calea Eroilor

Pe 27 octombrie 1938 se inaugura Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» din Târgu Jiu, creaţie a unuia dintre cei mai valoroşi sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi, născut 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, la 25 de kilometri de reşedinţa judeţului Gorj, dar plecat la vârsta de 28 de ani la Paris. 

Coloana fără Sfârşit se află în Parcul Coloanei, amplasat chiar la intrare în Târgu Jiu, pe drumul ce duce către Râmnicu Vâlcea, iar Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii se găsesc în Parcul Central aflat în zona centrală a oraşului. Cele două parcuri sunt unite de o stradă, în lungime de un kilometru şi jumătate, care este dreaptă ca o axă, şi se numeşte Calea Eroilor. Acest drum a fost gândit de însuşi Brâncuşi să facă parte din conceptul său arhitectural, astfel că întregul ansamblu monumental poartă denumirea de „Calea Eroilor“. 

Ansamblul este format din: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit. Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat, în anul 1935, de către soţia primului ministru Gheorghe Tătărescu, care conducea Liga Naţională a Femeilor Gorjene, să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Toate costurile de ridicare a ansamblului au fost suportate de Liga Naţională a Femeilor Gorjene, în fruntea căreia se afla Aretia Tătărăscu, soţia premierului Gheorghe Tătărăscu. Ansamblul realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de acesta. 

Coloana fără Sfârşit a fost la un pas de a fi distrusă de comunişti, care o considerau o lucrare degradantă şi fără nicio valoare. În urmă cu 60 de ani, un tânăr comunist şi un tractorist au tras de Coloană cu un tractor, dar nu au reuşit să o pună la pământ. 

O nouă restaurare a Coloanei 

Coloana fără Sfârşit are nevoie de o nouă restaurare, după ce pe mai multe module au apărut mai multe pete. Alexandru Muraru susţine că lucrările vor fi efectuate anul viitor şi se vor ridica, conform unei prime informări înainte de Centrul de Cultură «Constantin Brâncuşi» la 700.000- 800.000 de lei. 

Ultima restaurare a fost realizată în anul 2000, după un  proiect întocmit de Dorin Dănilă. Atunci a fost, de asemenea, un imens scandal, pentru că de resturare fusese desemnat să se ocupe Radu Varia, care dorea să înlocuiască mai multe elemente din operă, cum ar fi axul central. 

Ion Caramitru, care a fusese numit ministru al Culturii, a decis ca o echipă de specialişti de la UNESCO să verifice stadiul de degradare a operei de artă. În urma studiului efectuat, a reieşti faptul că lucrarea de artă se păstrează în condiţii foarte bune şi că nu se impune nicio înlocuirea a vreunui element, lucru care ar fi însemnat pierderea originalităţii. 

Astfel, Coloana a fost restaurată doar prin curăţirea şi alămire a modulelor. Coloana fără Sfârşit are o înălţime de 29,33 metri şi 16 module. Ion Caramitru a primit şi distincţia de Cetăţean de Onoare al municipiului Târgu Jiu.