Moştenirea lăsată degeaba românilor de Brâncuşi - ce s-a ales de genialele lui sculpturi şi cum a refuzat statul român să primească atelierul din Paris al artistului

Constantin Brâncuşi a fost puternic legat de ţara de baştină, dar şi de locurile natale, recunoscând că tradiţiile şi locurile unde s-a născut şi a crescut au avut un rol foarte important în formarea sa ca artist.

Pentru a răsplăti, într-un fel, pământul care l-a dat omenirii, Brâncuşi a dăruit cele mai mari lucrări oraşului Târgu Jiu, acolo unde se află un ansamblu monumental de mare valoare, care cuprinde cele mai mari lucrări realizate de artist. De asemenea, Brâncuşi a vrut să doneze statului român, la moartea sa, în anul 1957, atelierul său cu tot ce se afla în interior, dar regimul comunist a refuzat oferta, considerându-l pe artist drept un trădător şi un sculptor decadent.

Cele mai multe lucrări Brâncuşi se află în atelierul sculptorului din Centrul Georges Pompidou, care a fost donat de artist la sfârşitul vieţii statului francez, după ce, iniţial, a vrut să-l doneze ţării sale, dar a fost refuzat de comunişti. Condiţia pusă de marele sculptor în momentul donaţiei a fost ca atelierul situat în Impasse Ronsin nr.11 să fie păstrat aşa cum se afla în momentul morţii sale, pentru că nu dorea să fie desprinse de mediul în care prinseseră viaţă. Artistul a donat statului francez şi tot ce se afla în locul său de lucru: sculpturi, schiţe, mobilier, unelte, biblioteca, colecţia sa de discuri. Atelierul Brâncuşi a fost reconstituit de către Renzo Piano în anul 1997, în piaţa Centrului Pompidou. 

Colecţia de lucrări Brâncuşi aflată în atelier este impresionantă. Aici se găsesc unele dintre capodoperele artistului, precum: „Sarutul", "Muza adormită", "Tors", „Pasărea în văzduh“, „Coloanele infinitului“, „Leda“, „Peştele“, „Poartă sculptată“, „Vrăjitoarea“, „Cap de copil dormind“, „Mica piramidă“, „Nou-născut“, „Prinţesa X“, „Studiu pentru portretul D-nei Eugene Meyer Jr“, „Domnişoara Pogany“, „Negresa blondă“, „Promoteu“ şi alte mulaje sau schiţe în lucru de o valoare imensă.

Zece lucrări Brâncuşi se află Muzeul Naţional de Artă al României

În muzeele din România se mai găsesc 16 lucrări de artă care poartă semnătura lui Brâncuşi. Unii critici de artă spun că, în total, cu operele marelui sculptor aflate în muzee şi colecţii particulare este de 50. 

Zece lucrări se află Muzeul Naţional de Artă al României. Printre acestea se află: „Rugăciunea", „Somnul", trei lucrări „Cap de copil", precum şi trei busturi din perioada de formare artistică a sculptorului. Toate lucrările se află într-o sală dedicată lui Constantin Brâncuşi. 

Alte lucrări de valoare se află în Muzeul de Artă din Craiova 

La Muzeul de Artă din Craiova se găsesc alte şase sculpturi realizate de Brâncuşi. Acestea sunt: „Domnişoară Pogany", „Sărut" „Coapsă" şi „Cap de copil", „Orgoliu“ şi „Vitellius“. Aproximativ 50 de fotografii, desene şi schiţe aparţinând lui Brâncuşi se mai află în Muzeul de Artă din Craiova. Toate aparţin perioadei de tinereţe a sculptorului. 

Ansamblul de la Târgu Jiu

La Târgu Jiu se află cele mai importante capodopere realizate de Constantin Brâncuşi. Acestea se află în aer liber şi fac parte din Ansamblul Monumental «Calea Eroilor», realizat între 1937 şi 1938, la cererea Ligii «Femeilor Gorjene», în fruntea căreia se afla Arethia Tătărăscu, soţia primului ministru din perioada respectivă, în memoria eroilor din Primul Război Mondial. 

Cele trei lucrări de ară renumite în toată lumea sunt plasate pe o axă care are o lungime de 1,8 km. 

Masa Tăcerii se află în Parcul Central, lângă malul râului Jiu. Monumentul este realizat din piatră, calcar de Bampotoc. Masa este înconjurată de 12 scaune din piatră, care au formă de clepsidră. Una dintre semnificaţiile operei este aceea de unire în jurul mesei, de reflecţie asupra propriei vieţii, de împăcare cu sine şi cu cei din jur. 

Poarta Sărutului se află la intrare în Parcul Central. Pe toate cele patru părţi ale stâlpilor se află simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc. Opera are lăţimea de 6,45 metri, înălţimea de 5,13 m şi lăţimea de 1,69 m. Ca toate operele lui Brâncuşi, Poarta Sărutului are mai multe semnificaţii care se descoperă mereu iubitorilor de artă. Unul dintre înţelesurile operei este trecerea către o nouă viaţă, schimbarea fiind dată de iubire. 

Coloana fără Sfârşit are o înălţime 29,33 metri şi este realizată din 15 module şi două semimodule. În concepţia specialiştilor, reprezintă cea mai importantă operă din cadrul Ansamblului monumental Calea Eroilor. Este un adevărat axis mundi, care reprezină legătura omului cu spiritualite, divinitatea şi cu infinitul. 

Sunt cele mai mari lucrări realizate de Brâncuşi. 

Bustul lui Carol Davila

O altă lucrare aflată în România bustului generalului Carol Davila, realizat în anul 1903. Solicitarea realizării aceste lucrări a venit din partea Ministerului de Război. Bustul a fost comandat de un consiliu format de profesorul Dimitrie Gerota, care vroia în acest fel să-l ajute pe Brâncuşi să îşi plătească drumul la Paris. Brâncuşi nu a primit toată suma, pentru că unii dintre membrii consiliului i-au adus critici bustului. Bustul a fost turnat în bronz şi amplasat în curtea Spitalului Militar din Bucureşti la data de 9 septembrie 1912. În anul 1990, lucrarea a fost mutată în interiorul Muzeului Militar Naţional. În curtea Spitalului Militar a fost instalată o copie în bronz.

Lucrările Brâncuşi, vândute cu zeci de milioane de euro

Alte lucrări realizate de Brâncuşi se află în colecţii particulare şi sunt vândute cu zeci de milioane de euro. 

De exemplu, lucrarea „Madame LR" a fost vândută, în urmă cu mai mulţi ani, cu 26 de milioane de euro la o licitaţie organizată de celebra casă «Christie's». 

Sculptura a făcut parte din colecţia de peste 700 de opere de artă care a aparţinut creatorului de modă Yves Saint Laurent şi prietenului sau Pierre Berge.