Cum a fost racolat de Securitate un ilustru jurist, care a fost preşedinte al Fundaţiei Regale Universitare Carol I de la Paris

Virgil Veniamin a făcut parte dintr-un grup de fruntaşi ţărănişti care au fugit din România

Virgil Veniamin a fost un ilustru jurist, care s-a pregătit la Paris şi Haga, şi un fruntaş ţărănist. Acesta a fugit din ţară, stabilizându-se la Paris, atunci când comuniştii au luat puterea în România. El a fost racolat de Securitate, devenind agent, fiind şantajat cu familia sa.

Virgil Veniamin s-a născut în anul 1906, la Bacău. A urmat Facultatea de Drept din Bucureşti şi pe cea de Litere şi Filozofie. După ce le-a abasolvit, a plecat la Paris, unde şi-a obţinut doctoratul în Drept, în anul 1930. De asemenea, Virgil Veniamin a urmat Academia de Drept Internaţionale de la Haga. S-a întors în România şi a devenit profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti, unde a predat Filosofia Dreptului, Istoria Doctrinelor Politice şi Drept Internaţional Privat.

S-a înscris în Baroul Avocaţilor şi, de asemenea, a fost numit consilier juridic la Ministerul Afacerilor Externe, delegat al guvernului României la Tribunalul de Arbitraj, preşedinte al Comisiei de Examinare a Funcţionarilor Civili ai Ministerului Sănătăţii şi ai Oficiului de Asigurări Medicale. Mai târziu a devenit preşedintele Institutului Român de Filozofie Juridică şi de Sociologie şi secretar general al Partidului Naţional Ţărănesc. 

Virgil Veniamin a fugit în străinătate, iar soţia a fost arestată

În toamna anului 1946, după arestarea fruntaşului ţărănist Ilie Lazăr, Virgil Veniamin a devenit conducătorul organizaţiei muncitoreşti a PNŢ. În anul 1948, după ce comunştii se instalaseră la putere şi începuseră să-i prigonească pe reprezentanţii partidelor istorice, Virgil Veniamin a fugit în străinătate şi s-a stabilit, mai întâi, la Viena, după care la Paris.

„Între timp, soţia lui Virgil Veniamin, Elena Vasilescu-Karpen, a fost arestată şi trimisă în lagărul de muncă forţată Canalul Dunăre-Marea Neagră, pentru simplul motiv că era soţia unui fost demnitar naţional-ţărănist“,

se arată în volumul „Cârtiţele Securităţii“ de Dinu Zamfirescu. 

Reprezentant important în „guvernul“ României din exil

Virgil Veniamin a obţinut, în anul 1948, exilul politic în Franţa. „Împreună cu alţi exilaţi face parte din Consiliul Partidelor Democratice Române, care, un an mai târziu, la 10 mai 1949, devine Comitetul Naţional Român (CNR). Comitetul era considerat de regele Mihai, ca şi de toţi ceilalţi exilaţi români, un fel de guvern român în exil, care să reprezinte, alături de rege, legitimitatea românească ce nu mai exista de drept în România. Sovieticii îşi impuseseră regimul dorit de ei exclusiv de ei, iar Partidul Comunist Român se substituise, de fapt, statului“, se mai prezintă în lucrarea „Cârtiţele Securităţii“. 

Sediul CNR era la new York, iar Virgil Veniamin a fostu numit delegat pentru Europa şi în special pentru Franţa, unde se aflau cei mai mulţi exilaţi politici români. Virgil a editat publicaţia exilului la Paris, „La Nation Roumaine“, iar în anul 1958 a fost numit de rege preşedinte al Fundaţiei Regale Universitare Carol I de la Paris.

Racolat de Securitate

Virgil Veniamin a lucrat ca cercetător la Centre National de Recherche Scientifique şi era colaborator la Insititutul de Drept Comparat.  

A fost în atenţia Securităţii, care a decis să-l racoleze, folosindu-se de faptul că familia sa se afla în România, soţia lui fiind arestată. S-a reuşit recrutarea sa prin acest şantaj care a fost folosit de Securitate. Virgil Veniamin a fost unul dintre agenţii de influenţă care au acţionat în Franţa. Acesta a cerut ca familia sa să fie adusă din România într-o ţară ca să o poată vizita măcar o dată pe an. Colaborarea lui Veniamin cu Securitatea a continuat o perioadă îndelungată.

În unele medii chiar se vorbea despre acest lucru, dar apariţia cărţii „Le reseau Caraman“ a risipit toate incertitudinile. În aceasta se vorba că Virgil Veniamin a avut întâlniri secrete cu agenţii regimului comunist din România. Veniamin i-a dat în judecată pe autorii cărţii, dar directorul Siguranţei franceze a confirmat aceste întrevederi şi că toate informaţiile furnizate s-ar referit la românii aflaţi în exil. Virgil Veniamin avea să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte al Fundaţiei Regale Carol I, iar, apoi, pleacă şi de la CNR.