Târgovişte: Istorie! Document vechi de aproape 500 de ani

Actul de la Secţia Târgovişte a Arhivelor Naţionale datează din perioada domniei lui Radu de la Afumaţi şi reprezintă „o carte de judecată”. Târgoviştenii pot găsi la Arhivele Naţionale nu mai puţin de 2.500 de documente feudale, valoarea acestora fiind considerată inestimabilă.

Sediul Arhivelor Naţionale din Târgovişte adăposteşte documente de o inestimabilă valoare istorică şi literară, cu o vechime de sute de ani, semnate de mari domnitori români. Ceea ce se cunoaşte mai puţin este faptul că aceste documente pot fi văzute de oricine doreşte, biblioteca instituţiei fiind pusă la dispoziţia celor interesaţi în fiecare zi, de luni şi până vineri.

Păstrat cu sfinţenie în arhive, într-o pânză de mătase, la o temperatură constantă de 18-20 de grade Celsius, cel mai vechi pergament are 483 de ani şi reprezintă o poruncă a domnitorului Radu de la Afumaţi care întărea stăpânirea asupra unor moşii din judeţul Dolj. “Este bijuteria noastră, valoarea sa nu poate fi estimată. Oamenii vin foarte rar, probabil nu ştiu de existenţa acestui document. De obicei, vin studenţii de la Istorie, pentru a se inspira din documentele noastre pentru referate sau lucrări de diplomă”, a declarat profesorul Pârvan Dobrin, directorul Arhivelor Naţionale, secţia Târgovişte.

Acesta a adăugat că foarte multe documente au fost distruse de-a lungul timpului din diferite cauze. “S-au păstrat foarte puţine documente din acea vreme pentru că au fost furate de invadatori. De multe ori erau ascunse şi în pământ pentru a nu fi găsite de răufăctorii care ne-au călcat teritoriul de-a lungul timpului”, a mai spus Pârvan Dobrin.

Târgoviştenii pasionaţi de istorie au la dispoziţie numeroase astfel de documente vechi, printre care “Prima atestare documentară a oraşului Fieni”, de la 14 iulie 1532, şi o carte domnească de “întărire a dreptului de stăpânire a unor moşii”, emisă de cancelaria domnitorului Matei Basarab şi semnată chiar de el. “Ambele sunt documente originale.

Acesta din urmă este scris cu o cerneală deosebită, fiind vorba de cancelaria domnească. Este scris cu tuş negru peste un pergament făcut din piele de viţel tânăr. Monograma domnească era însă scrisă cu roşu, această culoare fiind o moştenire de la vechiul Imperiu Bizantin. De asemenea, culoarea roşie pe un pergament reprezenta apanajul puterii supreme, a şefului statului”, spune Pârvan.

Arhiva conţine actele de înfiinţare ale instituţiilor din judeţ

Istoria oraşelor, primele atestări documentare sau data înfiinţării instituţiilor dâmboviţene se regăsesc de asemenea în rafturile Arhivelor Naţionale. “Palatul Prefecturii este vechi de 178 de ani. A luat fiinţă în 1831, sub denumirea de “ocârmuire a judeţului”. În acelaşi an a luat fiinţă Judecătoria Dâmboviţa, care ulterior şi-a schimbat denumirea în Tribunalul Dâmboviţa. De asemenea, Primăria Târgoviştei, care este o capodopera de artă, a fost construită în 1832”, a adăugat Pârvan.