Senatorul Sorin Roşca Stănescu a întocmit o hartă a judeţelor cu preşedinţi "penali"

Senatorul spune că în majoritatea cazurilor de corupţie este vorba de "demnitari locali" care au strâns averi în ultimii ani

Senatorul de Dâmboviţa, Sorin Roşca Stănescu a întocmit o hartă neagră a României care cuprinde arată judeţele în care preşedinţii de Consilii Judeţene au probleme cu legea. Din analiza parlamentarului, 26 de judeţe din 41 sunt negre. Şi nici Bucureştiul nu stă prea bine. Mai mult de jumatate din capitală e şi ea neagră.

"Cine sunt preşedinţii Consiliilor Judeţene aflaţi sub incidenta legii penale? Ce sunt aceşti oameni? În esenţă, ei sunt persoanele pe care cetăţenii le-au desemnat să-i reprezinte. Sunt cele mai importante autorităţi la nivel local. Preşedinţii Consiliilor Judeţene au în spate votul direct al cetăţenilor dintr-o zonă sau alta a României. Evident, cei mai mulţi dintre ei sunt şi lideri locali ai partidelor care i-au susţinut. Avem, aşadar, de-a face cu un sistem dublu de sufragiu. Mai întâi, unul dintre cele patru partide importante din România a decis că cea mai respectabilă personalitate din judeţ este domnul X, iar apoi acest domn X, reprezentant al PSD sau PNL sau PDL sau UDMR, este confruntat cu cetăţenii obişnuiţi, cu alegătorii, şi, din nou, este desemnat de către aceştia pentru a-i reprezenta. Şi pentru a exercită puterea locală. O putere care devine din ce în ce mai mare, pe măsură ce administraţia publică se descentralizează", se arată într-un comunicat semnat de SRS.  

Senatorul mai spune că în majoritatea cazurilor de corupţie este vorba de "demnitari locali" care au strâns averi în ultimii ani.

"Cu toate criticile pe care le-am adus de-a lungul timpului DNA, sunt silit totuşi să observ că, aproape în toate cazurile în care sunt întocmite dosare penale împotrivă unor preşedinţi de Consilii Judeţene, subiectul în cauză, respectiv cel mai înalt demnitar local, este şi unul dintre cei mai bogaţi indivizi din unitatea administrativ-teritorială pe care o păstoreşte. Ceea ce nu este în regulă. Şi asta în condiţiile în care aproape toţi au fost, pe întreg parcursul carierei lor, fie activişti de partid, fie funcţionari publici, fie şi una şi altă. Prea puţini dintre preşedinţii de Consilii Judeţene vin din mediul privat, unde au dobândit averi fără că acestea să fie rezultatul unor contracte făcute exclusiv cu statul", adaugă Sorin Roşca Stănescu.