Profesorul de chimie care dezvăluie copiilor tainele poeziei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dâmboviţeanul a înfiinţat împreună cu mai mulţi oameni de cultură din zona Titu Cenaclul Literar „Vasile Preda”, care fiinţează la Lunguleţu. De asemenea, îi ajută pe elevi să editeze o revistă a şcolii din comună.

Este profesor de chimie, dar „respiră” poezie din fragedă copilărie. Constantin Predescu-Neacşu a frecventat încă din liceu cercurile literare, cenaclurile. Era nelipsit de la serile de poezie.

„Am început să scriu din adolescenţă. Creaţiile mele au fost publicate în diferite reviste ale vremii”, îşi aminteşte Constantin Predescu-Neacşu. Au urmat anii studenţiei. La Iaşi. Era destul de ocupat. Studia chimia şi fizica, dar nu şi-a abandonat pasiunea pentru literatură, pentru vers.

După facultate, a primit repartiţie într-o comună din judeţul Galaţi. Un an de zile, Constantin Predescu-Neacşu nu a mai scris nici măcar o strofă. Destinul l-a adus în cele din urmă la Lunguleţu. Aici s-a căsătorit, aici are familia. Predă la şcoala din comună de 39 de ani. În vară, va ieşi la pensie.

„Vis şi adevăr”, prima sa plachetă de versuri

Timpul, care i se pare mult prea comprimat, îl are împărţit la trei: şcoală, agricultură şi poezie. „În 2002, m-a înverşunat şi mai mult scrisul. Printr-o întâmplare, am luat legătura cu scriitorul târgoviştean Ştefan Doru Dăncuş. Mi-a publicat în Revista «Singur» pe care o patronează  poezia «Ploaie». Sunt versuri pe care le-am pus pe hârtie în anii studenţiei”, spune Constantin Predescu-Neacşu. În 2003, îi iese de sub tipar prima plachetă de versuri, intitulată „Vis şi adevăr”.

„Poezia, pentru mine, a fost ca o boală plăcută. Îţi intră în corp şi nu mai reuşeşti să scapi de ea. Te zvârcoleşti continuu. Nu te mai vindeci”, mărturiseşte poetul.

Constantin Predescu-Neacşu s-a gândit că nu ar scrica dacă i-ar iniţia în tainele creaţiei literare şi pe elevii săi. A reuşit să scoată un periodic al şcolii din Lunguleţu, intitulat „Luminiş”. A ajuns la cel de-al cincilea număr. Copiii sunt fericiţi când îşi regăsesc numele în paginile revistei.

Împreună cu alţi scriitori din zona Titu, Constantin Predescu-Neacşu a pus bazele Cenaclului Literar „Vasile Preda”, care fiinţează la Lunguleţu.

Profesorul Predescu-Neacşu a hotărât să scrie şi o monografie a comunei adoptive, Lunguleţu. Au fost zile întregi de documentare. Nopţi pierdute în faţa manuscrisului. A lucrat un an şi jumătate. În 2007, a apărut volumul „Lunguleţu – Trecut şi prezent. File de monografie”.

Acum, intenţionează să mai scoată o ediţie, revizuită şi adăugită. A cules alte informaţii interesante despre istoria localităţii. În plus, se gîndeşte din ce în ce mai mult să pună pe hârtie şi monografia satului natal, Vlădeni.

Întrebări şi răspunsuri:


Aţi reuşit să-i apropiaţi de literatură pe copiii din Lunguleţu, unde primează munca pământului?

Să ştiţi că da. I-a stimulat faptul că au avut poezii publicate în revista şcolii şi că pe mulţi dintre ei i-am luat cu mine la diverse acţiuni culturale organizate în judeţ sau la Bucureşti. Avem în comună un grup de oameni iubitori de cultură. Încercăm astfel să apropiem de valorile literaturii cât mai mulţi localnici. Ştim că este greu, dar încercăm.

Cu proza, aţi cochetat vreodată?
Am încercat. Încă nu am renunţat la această idee. Mă bate gândul să scriu o carte de amintiri despre şcoală, despre peripeţiile, întâmplările copilăriei mele. Sunt atâtea lucruri interesante, încât cred că ar captiva cititorul. Dar, să ştiţi, eu tot în poezie mă regăsesc. În vers mi-am creat un fel de refugiu. Aici am găsit liniştea sufletului meu.

Ce îi place:

„Îmi place arta fotografică. A fost o vreme când umblam cu aparatul după gât. Îmi place agricultură. Mi-a plăcut să lucrez artizanat. Acum, nu prea mai am timp pentru această pasiune. Îmi plac liniştea şi armonia”, spune Constantin Predescu-Neacşu.

Ce nu îi place:

„Nu îmi place politica. Nu îmi place răutatea oamenilor. Nu îmi plac cei care nu-şi respectă cuvântul, care uită ce responsabilităţi au. Nu îmi plac compromisurile. Nu îmi plac cei care îşi pierd curajul. Trebuie să speri chiar şi atunci când crezi că nu mai există nicio şansă”, mărturiseşte profesorul.

Profil:

Născut: 9 februarie 1947, comuna Vlădeni, judeţul Dâmboviţa.
Studii: Institutul Pedagogic Iaşi – Facultatea de Chimie.
Familie: Căsătorit, doi copii.

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite