Tun din vremea lui Ştefan cel Mare găsit în cetatea Orhei, imposibil de adus în România. Cum încurcă legea recuperarea unui obiect de patrimoniu extrem de rar

Istoricul moldovean Gheorghe Postică a descoperit la Orhei un tun de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Arma de artilerie urma să fie expusă la Muzeul Bucovinei din Suceava, la Iaşi, Bucureşti, precum şi la Cetatea din Alba Iulia, însă nu poate fi adusă în ţară din cauza unei prevederi legislative.

În vara acestui an, autorităţile judeţene din Suceava au anunţat că în 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, la Muzeul de Istorie din Suceava va avea loc o exploziţie cu caracter itinerant ce va conţine peste 250 de piese originale din timpul lui Ştefan cel Mare. Această expoziţie va ajunge şi la Iaşi şi Bucureşti, urmând să se oprească la data de 1 Decembrie 1918 la Cetatea din Alba Iulia.

„Expoziţia va cuprinde circa 250 de piese, din care 100 sunt de la Suceava. Va fi un tun vechi ce va fi adus din Republica Moldova, de la Orhei, capturat de Ştefan la lupta de la Codrii Cosminului, steagul liturgic al lui Ştefan ce Mare, un fragment din racla iniţială cu care s-au adus moaştele Sfântului Ioan cel Nou la Suceava, două tetraevangheliare vechi, bijuterii vechi, documente din epoca lui Ştefan cel Mare, monede, alte obiecte din perioada respectivă. Va fi cea mai mare expoziţie, după 1990, referitoare la Ştefan cel Mare”, declara la vremea respectivă preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.

Tunul de bronz capturat de Ştefan cel Mare în bătălia de la Codrii Cosminului nu va mai ajunge însă în România din cauza legislaţiei din ţara noastră. Concret, legislaţia spune că România nu poate importa armament din spaţiul extracomunitar. Cum Republica Moldova face parte din spaţiul extracomunitar, tunul de la Orhei nu va mai putea fi expus în ţara noastră.

„Moldova este în spaţiul extracomunitar şi un tun este o armă care nu se poate importa din Moldova. Legislaţia este legislaţie şi trebuie respectată”, a explicat directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.

Tun din bronz capturat de Ştefan cel Mare în bătălia de la Codrii Cosminului descoperit de istoricul Gheorghe Postică

În cursul anului 1999, istoricul moldovean Gheorghe Postică, actualmente viceministru al Culturii în Republica Moldova, a descoperit în interiorul Cetăţii din Orhei două tunuri din bronz. Aceste tunuri au fost descoperite în partea centrală a cetăţii, la o adâncime de 1,80 de metri. Ele erau orientate cu gura spre est, în interiorul ţevii unui tun fiind descoperită o ghiulea din piatră. Tunul ce urma să fie adus în România era produs de polonezi, celălalt fiind o replică realizată de meşterii moldoveni.

„Tunul reprezintă o piesă lucrată din bronz prin turnare. Ţeava tunului este prevăzută cu o singură gaură, în partea din faţă. Interiorul ţevii reprezintă un canal în formă de prag, spre gură fiind mai larg, pentru punerea ghiulelei, iar spre fund mai îngust, pentru încărcarea prafului de puşcă. Încărcarea cu praf şi cu ghiulele se făcea pe la gura tunului. Pe suprafaţa tunului, meşterul a imitat, corpul tunurilor confecţionate din vergi de fier plate şi prinse cu inele”, a explicat istoricul Gheorghe Postică.

Dimensiunile tunului: lungimea – 62,8 cm, diametrul gurii tunului la exterior – 13,5 cm, diametrul tunului la mijloc – 10,5 cm, diametrul exterior al ţevii la talpă de puşcă — 11,15 cm, calibrul tunului (diametrului gurii) – 8,0 cm, diametrul camerei de ardere a prafului – 4,0 cm. Grosimea pereţilor: în camera de plasare a ghiulelei - 1,40 – 2,25 cm, iar în camera de ardere – 3,20 cm, grosimea fundului - 3,70 cm. Greutatea tunului este de 26,60 kilograme.

„Piesa de artilerie ar putea fi produsul unui atelier polonez. În privinţa apariţiei acestui tun în cetatea Orheiului admitem că acesta este, probabil, unul din lotul de artilerie capturat de către Ştefan cel Mare de la polonezi în anul 1497, în urma bătăliei din Codrii Cosminului”, a mai arătat Gheorghe Postică.

Istoricul moldovean a mai precizat că tunurile descoperite în interiorul ruinelor Cetăţii Orhei erau folosite pentru apărare, deoarece la sfârşitul domniei sale, Ştefan cel Mare a fortificat destul de puternic cetatea de pe valea Răutului, după ce aceasta a obţinut statutul de pârcălăbie.  

Alte ştiri pe această temă:

Ultima bătălie a lui Ştefan cel Mare: cum a nimicit „neînfricatul şi neobositul rege moldav“ numeroasa armată polonă în bătălia de la Codrii Cosminului

Un arădean şi-a făcut expoziţie cu sute de obiecte din Evul Mediu

FOTO Cum se fură istoria neamului. Colecţionari ilegali de obiecte arheologice vechi de mii de ani, prinşi la Galaţi