Cinci curiozităţi despre frumoasele ţinuturi bucovinene. Mănăstirea UNESCO care a fost construită în timp record
0Bucovina este un ţinut minunat, plin de istorie şi de legende. Un loc binecuvântat cu peisaje superbe şi oameni frumoşi la suflet care nu au uitat tradiţiile strămoşeşti.
Istoria judeţului Suceava este presărată cu detalii impresionante despre oameni şi locuri.
De exemplu, Mănăstirea Voroneţ, care are una dintre cele mai frumoase biserici din Europa, a fost construită în timp record. Zidurile au fost ridicate în mai puţin de patru luni. ”În scrierile bisericii consemnează că lucrările au început în data de 26 mai 1488 şi s-au finalizat în data de 14 septembrie acelaşi an. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare şi are hramul Sfantului Gheorghe. Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ştefan cel Mare”, se arată stiati-ca.epistole.ro
O altă curiozitate este modul în care Ştefan cel Mare a ales locul în care a fost ridicată legendara Mănăstire Putna. Cronicarul Ion Neculce a scris în lucrarea sa „O samă de cuvinte. Letopiseţul Ţării Moldovei” că domnitorul a ales amplasamentul trăgând cu arcul. „Ştefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ştefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Şi este mult locu de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au şi pe trii boierenaşi de au tras, pre vătavul de copii şi pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotniţa”.
Austriecii le-au interzis preoţilor să ia bani de la săraci
Bucovina a fost sub dominaţia austriecilor în perioada 1775 - 1918. Austriecii au reformat sistemul educaţional din Bucovina. În acele vremuri, preoţii ortodocşi erau obligaţi să se îngrijească de educaţia copiilor. În volumul "Biserica ortodoxă din Bucovina" scris de un funcţionar rus, Vladimir Mordvinov, care a călătorit în provincia istorică în 1871, se arată că guvernul "a redus numărul clericilor, din 448 a lăsat numai 259. Pentru oraşele Cernăuţi, Suceava, Câmpulung s-a admis câte patru preoţi ortodocşi, iar în satele cu câte 150 de curţi numai câte un preot, iar în cele cu 250 de curţi câte trei preoţi". Tot în cartea vizitatorului rus scrie ca preoţilor nu li se permitea să asiste la scrierea testamentelor, să facă comerţ sau să meargă prin cârciumi. "Preotul de sat trebuie să se ferească de tot ce ar influenţa în rău morala poporului. Pentru diferitele slujbe pe care le face credincioşilor, preoţii primeşte o remuneraţie în legatură cu starea lor: de la unii vor lua potrivit, iar de la cei săraci nu vor lua nimic", se mai arata în carte.
Prima restaurare a cetăţii lui Ştefan cel Mare, făcută de austrieci
Istoricii spun că austriecii puneau un accent fantastic pe restaurarea şi conservarea monumentelor istorice. De altfel, Cetatea domnitorului Ştefan cel Mare a fost restaurată pentru prima dată pe vremea când Suceava era sub dominaţia austriecilor. Lucrările au fost conduse de arhitectul Karl Romstorfer, în perioada 1895-1904.
Scriitorul Mihai Eminescu a considerat că Bucovina este „partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării noastre“
Marele poet s-a născut la data de 15 ianuarie 1850. Tatăl său, Gheorghe Eminovici, era un mic boier ce dorea să-şi trimită la studii în străinătate copiii, însă soţia sa, Raluca, dorea să-i aibă aproape. Mihai Eminescu a crescut în casa părintească din Ipoteşti, începând şcoala cu clasa a treia primară, la Cernăuţi, la National – Hauptschule, şcoală pe care a absolvit-o în anul 1860, al cincilea din cei 82 de elevi. Profesorul Aron Pumnul a fost cel care a avut o contribuţie importantă în dezvoltarea marelui poet, având o influenţă destul de mare asupra acestuia.
În luna octombrie 1864, Mihai Eminescu a început practica la Tribunalul Botoşani şi a stat acolo jumătate de an, până când merge la colegiul din Cernăuţi, pentru a-şi continua studiile. Acolo a locuit la casa lui Aron Pumnul, care fiind într-o stare precară de sănătate, moarte la începutul anului 1866. În luna martie 1866, poetul îşi schimbă numele din Eminovici în Eminescu.
Începând cu vara anului 1866, marele poet se mută în Transilvania, însă nu zăboveşte prea mult acolo, doi ani mai târziu el fiind angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti. În toamna anului 1869, Eminescu este trimis la Viena să studieze la Universitate, terminându-se astfel cu perioada petrecută în Bucovina.
În perioada 14 – 16 august 1871, Mihai Eminescu a luat parte la hramul Mănăstirii Putna, ocazie cu care a spus şi o frază ce este utilizată şi în ziua de astăzi.
„Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc şi din mormântul lui Ştefan altar al conştiinţei naţionale”, a spus atunci marele poet.
În perioada petrecută în Bucovina, Mihai Eminescu s-a îndrăgostit de acest teritoriu, el arătându-se nemulţumit de faptul că partea de nord a Bucovinei a fost anexată de Imperiul Habsburgic.
„La anul 1774 au intrat oştile austrieceşti cu dispreţul oricărui drept al ginţilor, în pace fiind cu Poarta şi cu Moldova, în partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării; la 1777 această răpire fără seamăn s-a încheiat prin vărsarea sângelui lui Grigore Ghica Voievod”, a precizat Eminescu.
Poetul a avut tot timpul numai cuvinte frumoase despre Bucovina, pentru el acest teritoriu fiind: „partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării noastre”; „raiul Moldovei”; „ţara presărată cu biserici şi mânăstiri, zidite de luminaţii domni ai Moldovei”; „bucata de pământ, unde zac oasele domnilor noştri de la Dragoş Voievod până la Petru Rareş”, „în Bucovina e sfânta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi cu ruinele măririi noastre”.