Chinul prin care trec copiii românilor întorşi în şcolile din ţară: au probleme cu limba maternă
0
Românii întorşi de la muncă din străinătate îşi înscriu copiii în şcolile din ţară, însă micuţii se confruntă cu probleme de adaptare din cauză că nu cunosc limba română, iar statul nu face nimic pentru a-i ajuta. Unii elevi au ajuns în pragul depresiei fiindcă n-au reuşit să ţină pasul cu colegii de clasă, deşi în alte ţări ale Europei erau premianţi
O problemă gravă care îi afectează pe copiii „stranierilor” întorşi în ţară este ignorată complet de Ministerul Educaţiei.
Directoarea Şcolii Gimnaziale Nr.1, din municipiul Suceava, Gabriela Mihai, a declarat pentru „Adevărul” că părinţii îşi înscriu copiii în sistemul educaţional românesc, însă cei mici se confruntă cu probleme de adaptare din cauza barierei de limbă şi primesc prea puţin ajutor din partea statului.
Pentru unii dintre ei, limba română este o limbă străină şi, în consecinţă, nu reuşesc să ţină ritmul cu colegii lor, ceea ce le provoacă răni emoţionale.
Gabriela Mihai a arătat că, în anii anteriori, în unitatea de învăţământ pe care o administrează trei elevi au ajuns în pragul depresiei, pentru că în ţările în care au început să studieze erau premianţii clasei, iar în România nu făceau faţă provocărilor de la cursuri din cauza nivelului scăzut de cunoaştere a limbii române.
„Nivelul nu este acelaşi la toţi. Sunt familii în care limba română s-a vorbit mai mult şi au fost părinţi care le-au pus la dispoziţie cărţi de lectură, manuale chiar în timpul şcolarităţii lor în ţările europene. Sunt însă şi situaţii în care s-a vorbit limba română strict în bucătăria familiei, şi nu o limbă literară. Sunt copii care percep limba română ca pe o limbă străină. Nu o simt ca pe limba lor maternă. Îi afectează emoţional şi asta este partea cea mai dramatică, dar îi afectează şi la nivel cognitiv pentru că nu pot face achiziţii în ritmul celorlalţi copii. Limba română are cuvinte, expresii cu mai multe înţelesuri”, a declarat Gabriela Mihai.
„Eu le spuneam în română, ei răspundeau în italiană”
Casandra Bucşă a locuit în Italia timp de 20 de ani. În 2019, a decis să se întoarcă acasă, în oraşul Cajvana din judeţul Suceava, împreună cu cei doi fii ai săi, care şi-au început studiile în străinătate şi acum le continuă în România.
Băiatul cel mare a fost înscris în clasa a VIII-a, iar mezinul, în clasa a V-a. Deşi de-a lungul timpului şi-au petrecut vacanţele în România, la bunici, copiii nu vorbeau limba română. „Îi întrebam în limba română, înţelegeau, dar îmi răspundeau în italiană. Au avut dificultăţi la început la şcoală, dar apoi s-au adaptat”, ne-a spus Casandra Bucşă. Procesul de adaptare al celor doi elevi a fost uşurat de profesorii şcolii, care au făcut meditaţii cu ei în regim de voluntariat.
La începutul acestui an şcolar, Liceul Tehnologic Cajvana avea 33 de elevi veniţi din străinătate. Directorul şcolii, Nicolae Robu, crede că numărul va creşte pentru că înscrieri se pot face şi pe parcursul anului şcolar. Anul trecut, au avut 60 de copii. „Nivelul lor de limbă, în unele cazuri, este foarte bun, în special al copiilor din ciclul primar, dar, cum înaintăm în ciclul de învăţământ, nivelul de limbă începe să scadă. Probleme întâlnim în special la copiii din ciclul liceal. Ei vorbesc limba română, dar nu corect gramatical. Începând cu acest an şcolar derulăm un proiect prin fonduri europene care are menirea de a face ca aceaste bariere de limbă să dispară. Facem ore suplimentare la limba română şi matematică cu elevii din ciclul liceal. Vor face un fel de şcoală după şcoală”, a declarat Nicolae Robu. Directorul recunoaşte totuşi că aceasta nu este o soluţie pe termen lung. Nu se ştie dacă în viitor va reuşi să mai prindă astfel de proiecte.
Soluţia statului, nefuncţională
Contactat telefonic, şeful Inspectoratului Şcolar Suceava, Grigore Bocanci, a declarat că la începutul anului şcolar 2021 -2022, în unităţile de învăţământ din judeţ s-au întors peste 200 de copii care şi-au început studiile în străinătate.
Inspectorul general a declarat că statul are un program pentru integrarea acestor elevi, iar părinţii îi pot înscrie la şcoală ca audienţi. Asta înseamnă că participă la ore, fără să fie evaluaţi, şi astfel li se oferă posibilitatea să înveţe şi limba literară. Prezenţa la oră nu garantează că elevul primeşte o atenţie specială din partea cadrului didactic, mai ales la disciplinele reale, unde sunt termeni de specialitate care trebuie explicaţi.
„Foarte rar se întâmplă ca un părinte să dorească să rămână copilul doar audient, pentru că pierde un an şcolar. Părintele vrea să devină elev al şcolii unde l-a înscris cu cu toate drepturile: de a învăţa, de a fi evaluat şi de a promova în clasa următoare”, a explicat directoarea Şcolii Nr.1 din Suceava. Nici în liceul din Cajvana nu s-a înscris vreun elev ca audient.
Profesorii cu experienţă sunt de părere că soluţia reală ar fi ca unităţile de învăţământ care au elevi veniţi din străinătate să primească o normă în plus de la Ministerul Educaţiei, astfel încât să poată plăti cadre didactice care să stea după orele de curs şi să lucreze cu copiii, timp în care să îi înveţe nu doar limba română, ci şi istoria românilor.
Vă recomandăm să mai citiţi şi:
Ministrul Educaţiei: Şcolile se pot închide doar prin ordin de carantinare
Se încarcă comentariile...
