Primarii se plâng de creşterea numărului de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap. Ce spun însă cifrele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Persoanele cu handicap ar putea rămâne fără însoţitori

Sfârşit de an cu probleme financiare la primării, care din nou se plâng că nu au bani de salarii, iar primii loviţi ar fi cei care îngrijesc pacienţii cu handicap grav. Primarii se vaită de creşterea îngrijorătoare a numărului de dosare, dar statistica DGASPC spune altceva.

Tradiţional, lunile ultimului trimestru din an aduc îngrijorare în rândul primarilor, care rămân, aproape toţi, fără bani în buget. Dacă în ultimii ani s-a vorbit de creşterea, în unele cazuri iraţională, a lefurilor angajaţilor din primării, mult peste ce putea suporta bugetul local, în acest an, cel puţin în Olt, teoria preferată a fost aceea că guvernul a lăsat primăriile fără banii destinaţi asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. 

Banii pentru plata acestora vin în cea mai mare parte de la bugetul naţional, primăriile suportând la rândul lor 10% din sumă. Guvernul spune că problema este în proasta estimare a costurilor, la constituirea bugetului local, şi în faptul că banii de la bugetul naţional nu ar fi fost solicitaţi la timp. 

Primarii, în schimb, reclamă că anual creşte foarte mult numărul acestor dosare în plată, lucru pe care aceştia nu-l pot controla, pentru că deciziile se iau în comisia de specialitate de la nivelul DGASPC, care analizează documentele parafate de medicii specialişti, pentru fiecare caz în parte. 

În plus, mai spun primarii, sumele de la bugetul naţional nu vin la timp şi în suma necesară. Peste toate se aşterne lupta politică. Şefii CJ Olt se plâng că primarii PSD au primit de la Guvern sume aproape simbolice, în comparaţie cu cei ai PNL. În compensare, din fondul de rezervă al CJ Olt cele mai mare sume au fost alocate, şi nu este pentru prima dată, primăriilor conduse de primari de la PSD.

Ultima alocare de fonduri s-a făcut la Consiliul Judeţean Olt marţi, 15 decembrie 2020, într-o şedinţă de îndată. 95 de primării au primit bani, în total peste 9,2 milioane lei. Cea mai mare sumă a revenit localităţii Dobrosloveni, 500.000 lei.

„Sunt sume cuprinse între 40.000 de lei şi 500.000 de lei la comune şi, de asemenea, cele două municipii care primesc sume mai mari. Erau dificultăţi în încheierea anului pentru aceste primării, oricum cu aceste sume problemele UAT-urilor nu au fost rezolvate, aşa cum ştiţi guvernul liberal a făcut două rectificări bugetare în care a băgat bani în fondul de rezervă şi din fondul de rezervă i-a dat prin Hotărârea Guvernului, aceste sume fiind date discreţionar. S-a văzut foarte clar, fără nicio logică, cei de la PNL la ultima rectificare, de exemplu, au primit sume de 400 – 500.000 de lei, oraşele lor chiar şi 1.200.000 de lei, iar localităţile cu primari PSD au primit 50.000 de lei, maximum 200.000 de lei. Sumele de bani alocate din fondul de rezervă au fost împărţite fiecărei primării pentru solicitările făcute, fiecare are diverse probleme şi în funcţie de problemele pe care le-a avut, a făcut solicitare şi banii vor merge exact pentru ce au fost ceruţi“, a declarat preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu.

„Anul ăsta a crescut exponenţial, nu ştim ce s-a-ntâmplat. Sunt dublate sigur“

Primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu, spune că avea mare nevoie de banii alocaţi de CJ Olt, pentru că nu a mai plătit indemnizaţiile şi salariile asistenţilor personali din august-septembrie. A ajuns în această situaţie pentru că, spune acesta, numărul beneficiarilor s-a dublat într-un singur an, situaţie pe care nu ar mai întâlnit-o niciodată, de când ocupă funcţia, din 2008, prin urmare nu putea estima în buget o asemenea creştere.

„Am indemnizaţii handicap şi asistenţii personali neplătiţi din septembrie. Alocările au fost foarte mici. 25 de asistenţi personali şi cred că undeva la 50 de indemnizaţii cu handicap avem. Problema e că nu noi facem lucrurile astea, există o comisie, ştiţi cum vin, dosare peste dosare, la începutul anului 30 şi după aia ajung la 50-60. Şi alocările sunt aşa cum sunt şi... Anul ăsta a crescut exponenţial, nu ştim ce s-a-ntâmplat, pentru că noi primim de la comisia de medicină, primim dosarele de indemnizaţii şi suntem obligaţi să le punem în plată. Ele cresc, au crescut peste dublu, acuma, la momentul ăsta. Nu mi s-a întâmplat într-o perioadă de un an de zile să se dubleze sau să treacă de dublu de când sunt primar“, a declarat primarul pentru „Adevărul“. 

Banii necesari pentru aceste plăţi ar fi undeva la 150.000 lei pe lună, din care 10% sunt contribuţia primăriei, a mai precizat primarul. „La indemnizaţii cu handicap a fost mai mare creşterea. Cred că numai acum, în decembrie, am cinci dispoziţii, cred, de indemnizaţii cu handicap. (...)  Se pare că nu sunt probleme doar la noi, sunt la toate primăriile“, a completat edilul.

Ce spun, însă, cifrele DGASPC

O persoană încadrată în grad de handicap grav are nevoie, teoretic, de îngrijire permanentă, aşa că statul îi acordă dreptul să încaseze fie indemnizaţie pentru însoţitor, iar persoana afectată sau familia acestuia plăteşte cu aceşti bani o persoană care să-l îngrijească pe bolnav, fie statul plăteşte salariul unui asistent personal. Primăriile preferă indemnizaţiile, pentru că la plata salariului asistentului personal şi contribuţia lor este mai mare. Şi indemnizaţia, dar şi salariul de însoţitor sunt în cuantum de 1.348 lei. 

„Este tendinţă de creştere, populaţia este îmbătrânită, accidentele vasculare sunt din ce în ce mai dese, anul ăsta, din cauza pandemiei, cred, nu s-au mai putut adresa persoanele imediat la medicul specialist, şi atunci au rămas cu sechele de la accidentul vascular, foarte mulţi au fost trataţi acasă...“, spune şefa Serviciului Evaluare Complexă Persoane Adulte cu Handicap şi Evidenţă Beneficii de Asistenţă Socială din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, Ilona Buzatu-Matei.

Concret, creşterea numărului persoanelor cu handicap grav cu asistent personal a fost de 554 cazuri, la 112 localităţi, câte are judeţul, adică numărul a crescut de la 10.528, la 11.082, nici pe departe „avalanşa“ de dosare. În cazul concret al primăriei Dobrosloveni, statistica DGASPC Olt arată un număr de 86 dosare la 31 decembrie 2019 (14 copii şi 72 adulţi), faţă de 93 cazuri la 30 noiembrie 2020 (15 copii şi 78 adulţi), nici pe departe un număr dublu. 

Realitatea crudă este însă, spune şefa serviciului din cadrul DGASPC, aceea că beneficiarii se bucură de îngrijirea acestor asistenţi personali pe perioade din ce în ce mai scurte de timp. „Dosarele noi din ultima perioadă nici nu ştiu dacă 6 luni rămân în plată, din păcate“, a precizat Ilona Buzatu-Matei. În luna noiembrie a acestui an, de exemplu, au intrat în plată 302 dosare noi, însă 237 persoane au decedat, pentru că doar foarte rar se întâmplă ca pacienţii să se recupereze astfel încât dosarul să fie „degradat“ şi beneficiul, sistat.

Cei mai mulţi dintre beneficiarii de la nivelul judeţului, adulţi, au handicap grav asociat (2.961), următoarea categorie este cea a pacienţilor cu handicap fizic (2.537), urmată de handicap vizual (1.959), handicap mental (1739), somatic (503), HIV-SIDA – 215, handicap psihic (143), boli rare – 7, auditiv – 2.

Vă recomandăm şi: 

Avocatul Poporului a atacat la CCR Ordonanţa de modificare a Legii privind drepturile persoanelor cu handicap

Guvernul va adopta o hotărâre care va echilibra bugetele locale pentru plata indemnizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi salariile asistenţilor personali


 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite