Pepinieră de fizicieni la Balş. Profesor: „La clasele a VIII-a şi a X-a avem doi dintre cei mai buni elevi din ţară, eu cel puţin aşa cred“

Balşul a dat în acest an patru elevi pentru faza naţională a olimpiadei de fizică, depăşind Slatina, acesta fiind cel mai bun rezultat în ultimii 20 de ani. Elevii fac parte dintr-o generaţie de excepţie, spun profesorii lor, toţi fiind calificaţi la fazele naţionale, iar asta de ani buni, la mai multe discipline.

Două sunt unităţile de învăţământ din Balş care din 2012 „livrează“ pe bandă rulantă olimpici la fizică: Liceul Teoretic „Petre Pandrea“ şi Şcoala Gimnazială „Mihail Drumeş“. În acest an, patru din cei nouă elevi din judeţ calificaţi la faza naţională a olimpiadei de fizică sunt din oraşul de pe malul Olteţului (Alexandru Laurenţiu Roşu – clasa a VI-a, Filip Dugăeşescu – clasa a VIII-a, Rareş Gherghina – clasa a X-a şi Cătălin Alexandru Pîrlea – clasa a XI-a), trei din Slatina, iar Caracal şi Corabia au câte un elev în competiţia naţională. „La clasele a VIII-a şi a X-a avem doi dintre cei mai buni elevi din ţară, eu cel puţin aşa cred“, spune profesorul Marian Anghel, de la Centrul de excelenţă Balş.

Rezultatele nu mai sunt o surpriză pentru profesorii elevilor din Balş, pentru că de patru ani fizica pare să fi intrat într-o zodie bună aici.
„Aş  numi-o o generaţie de excepţie“, spune profesorul Mariana  Apostolescu, cea care îi „antrenează“ în gimnaziu, doi dintre elevii calificaţi fiind de la Şcoala Gimnazială „Mihail Drumeş“. S-a întâmplat şi în anii trecuţi, elevii de la „Drumeş“ confirmând acum şi la liceu, la „Petre Pandrea“, unde funcţionează şi centrul de excelenţă din oraş şi unde au privilegiul de a lucra cu alţi profesori dedicaţi.

Matematica „i-a furat“ în anii trecuţi

Elevii calificaţi în acest an la faza naţională a olimpiadei de fizică au rezultate la fel de bune şi la matematică, în anii trecuţi, nevoiţi să aleagă la care dintre discipline merg mai departe, sacrificând fizica. Acum, cel mai probabil, vor merge în paralel.

Filip Dugăeşescu este elev în clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială „Mihail Drumeş“, la clasă fiind pregătit de prof. Mariana Apostolescu. Aproape zilnic, cel puţin în preajma competiţiilor, vine însă şi la Centrul de excelenţă care funcţionează în cadrul Liceului Teoretic „Petre Pandrea“, aici fiindu-i profesori Marian Anghel şi Marcel Tănasie. Pentru al treilea an se califică pentru faza naţională la fizică, dar în anii trecuţi nu a mers mai departe, alegând matematica (etapa naţională la cele două discipline s-a suprapus). Cel mai probabil în acest an va merge în paralel.

Interesul pentru ştiinţele reale este moştenire de familie. Sora lui a înregistrat rezultate foarte bune la olimpiade la chimie şi la biologie, iar la matematică se pregăteşte foarte mult acasă, cu mama. „Ne-am gândit noi, aşa, să completăm tot orarul“, spune în glumă Filip, un tânăr deschis, departe de tiparul „şoarecelui de bibliotecă“.

La fel de „normal“ este şi colegul lui mai mare, Cătălin Alexandru Pîrlea, elev în clasa a XI-a, care, şi el, „a recidivat“ în acest an. Deja pare un şablon. Şi Cătălin vine din familie cu un bagaj extraordinar, tatăl fiind un fost olimpic, iar sora elevului a ratat nedrept calificarea la fizică, la clasa a VII-a, ocupând în acest an locul II la faza judeţeană.

Profesorul lor, Marian Anghel, recunoaşte că părinţii au un rol deosebit în reuşita copiilor, profesorii îşi aduc şi ei aportul, însă talentul şi munca elevilor sunt hotărâtoare. „Evident că în familiile în care se investeşte în educaţia copiilor rezultatele sunt superioare, însă nu este o regulă, în niciun caz. Pot face performanţă şi elevi care vin de la Bobiceşti, iar părinţii lor sunt la munca câmpului. Când spun investiţii însă mă gândesc la educaţie, la a le asigura un mediu care să-i încurajeze să studieze, să le dea încredere, exclud sistemul de meditaţii. Un copil care vrea să înveţe obţine nota 9 la Bac, la fizică, fără probleme, fără meditaţii. Mă bucur că la noi 75% dintre elevi, cred, au ales ca probă de Bacalaureat fizica“, spune prof. Anghel.

„Nu simt că acordând mai mult timp fizicii am pierdut ceva, dimpotrivă“

Olimpicii nu se simt diferiţi şi nici nu sunt trataţi ca atare în clasă, mărturisesc Filip Dugăeşescu şi Cătălin Alexandru Pîrlea. Joacă fotbal sau handbal cu prietenii, se întâlnesc, au, până la un punct, aceleaşi preocupări ca ale colegilor. Studiază însă, în preajma concursurilor în special, multe ore în plus, la clasă, acasă, la centrul de excelenţă. „Chiar nu simt că am pierdut ceva studiind în plus, dimpotrivă. Ce să pierd? Băutura şi fumatul?! Nu fac eforturi extraordinare, muncesc pentru ceea ce-mi place“, spune Filip.

Alexandru, mai aproape de alegerea facultăţii decât colegul său, crede de asemenea în lucrurile făcute la timpul lor. Speră ca acesta să fie drumul spre o carieră la centrul de la Măgurele sau spre altceva legat de cercetare, oricum, un job bine plătit. „Mă gândesc să încerc cu fizica. Oricum, ai mei ar vrea să fie şi ceva bine plătit“, spune Alexandru, care are în familie exemplul tatălui, un specialist bine remunerat, solicitat în posturi din toată lumea. Partea pe care n-ar vrea, în schimb, s-o experimenteze ar fi viaţa departe de familie, îşi doreşte să reuşească în ţară.

„Lucrăm foarte mult în afara programei“

„Eu am simţit că ceea ce fac în momentul de faţă le place, nu este o presiune pentru ei, nu-i văd obosiţi, nu-i văd absenţi. Pentru cei care vor performanţă venim cu o oră mai devreme la clasă, mai rămânem şi după ore, mai vin şi mă întreabă şi în recreaţie.

Şi mă bucur că citesc, citesc mult, nu pe toţi i-a acaparat tehnica. Filip, cel puţin, răsfoieşte cartea din scoarţă în scoarţă, iar problemele pe care mi le pune nu sunt niciodată descoperite pe nu ştiu ce site sau luate dintr-o carte în format electronic,  totdeauna sunt dintr-o culegere. Din acest punct de vedere părinţii fac o investiţie, pentru că lucrăm după patru culegeri. Se mai întâmplă să şi xeroxăm anumite capitole, pentru cei care nu reuşesc să le cumpere.

Se lucrează mult pentru performanţă, lucrăm în afara programei.  Pentru clasa a VI-a folosim noţiunile de clasa a IX-a, pentru clasa a VIII-a, din manualul de clasa a X-a“, spune prof. Mariana Apostolescu.

„N-am strâns averi, grija noastră a fost să-i oferim şansa de a alege“

Copiii teribili ai Balşului sunt copii „normali“ pentru părinţii lor, chiar dacă, aşa cum este cazul lui Rareş Gherghina, un elev cu adevărat deosebit, colegii văd în el un model veritabil. Rareş este speranţa profesorilor la etapa naţională, un elev „capacitiv“, cum îl vede profesorul lui din şcoala generală, Mariana Apostolescu. Olimpic la matematică, fizică, biologie şi franceză, este cel care îşi uimeşte permanent colegii la centrul de excelenţă. A studiat un semestru la Liceul Internaţional de Informatică, în Bucureşti, primind o bursă, însă împreună cu familia s-a decis să revină acasă, la Balş, la Liceul „Petre Pandrea“. „Performanţă poţi face, dacă eşti interesat, în orice colţ de ţară.“, spune mama lui Rareş Gherghina.

„Rareş Gherghina, un elev excepţional, spun profesorii săi FOTO arhiva personală Rareş Gherghina“

„Nu este un geniu, este un copil care munceşte foarte mult. Eu nu cred în altceva, nu cred că există elevi cu rezultate extraordinare fără un efort pe măsură, chiar dacă aud părinţi spunând: «Nici nu ştiu cum a obţinut copilul meu rezultatele astea, pentru că nu-l văd studiind!».

Rareş e interesat de foarte multe lucruri, iubeşte ceea ce face. Dacă are ceva cu adevărat special, atunci este bunătatea. Este un copil foarte bun, principiul lui este că binele pe care-l face altora i se întoarce. În gimnaziu a mers la olimpiadă şi la franceză, pentru că i se pare o limbă care sună muzical. Cântă la pian, l-am dus şi la înot, a făcut tenis de câmp, în clasa I se visa fotbalist, îi place mult în natură şi ieşim împreună cât de des putem. Acum, în preajma concursurilor, mai puţin, pentru că nu mai are timp.

Să nu vă închipuiţi că avem o stare materială deosebită. Eu sunt profesoară de informatică şi nu ne permitem foarte multe. Însă n-am strâns averi, grija noastră a fost să-i oferim şansa de a alege. Şi poţi să alegi chiar dacă stai în Balş. Dans de societate a făcut la Craiova, dacă vrei să vezi o piesă de teatru, în mai puţin de jumătate de oră ajungi la teatru. Cred că e bine ca atunci când sunt mici să le oferim copiilor şansa de a încerca multe lucruri, să vadă ce li se potriveşte.

Rareş citeşte mult, studiază mult, din plăcere. Îl aud deseori spunând : «Vai, ce scurtă-i ziua!». Mă bucur că, deşi eu sunt profesoară de informatică, el nu este acaparat de calculator, dar e foarte bun şi la informatică, la clasă. Îi place să stea de vorbă cu oamenii, e comunicativ, chiar dacă ştie foarte multe lucruri nu judecă niciodată oamenii după nivelul lor de cunoştinţe. Totdeauna găseşte o scuză cuiva. V-am spus, are o bunătate deosebită, iar asta nu o spun pentru că e copilul meu. Cred sincer că profesia de medic, pe care şi-o doreşte, i se potriveşte“, spune Elena Gherghina, mama elevului care i-a uimit pe toţi cunoscuţii cu performanţele sale şcolare şi cu bagajul de cunoştinţe.

Cum s-ar putea mai mult

Cu toate că performanţele elevilor bălşeni, cel puţin pe tărâmul fizicii, sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, e loc şi de mai bine, şi de mai mult. S-ar impune, crede prof. Mariana Apostolescu, o corelare a programei de la clasă cu ceea ce elevii exersează la centrul de excelenţă. „Noi lucrăm cumva în paralel şi cred că acesta este un dezavantaj. O corelare a programei ar fi benefică“, spune prof. Apostolescu.

Şi în ceea ce priveşte dotarea lucrurile sunt disproporţionate. Elevii de la „Mihail Drumeş“ au un laborator într-o sală obişnuită de clasă, unde dintr-un dulap scot materiale vechi de 25 de ani, care le permit să facă limitat experimente. Liceul „Petre Pandrea“ îşi permite, în schimb, aproape orice fel de experiment şcolar, spune prof. Anghel, laboratorul fiind dotat printr-un program în urmă cu aproape 10 ani.