FOTOGALERIE 6000 de obiecte tradiţionale zac în depozitul Muzeului Judeţean Olt după pierderea spaţiului expoziţional, şi riscă să fie scoase şi de aici în stradă
0Tezaurul artei populare olteneşti se degradează în depozite, preţul cerut de noul proprietar al fostei secţii etnografice fiind de 800.000 de euro. Muzeul Judeţean Olt se poate trezi în orice clipă cu exponatele scoase în stradă şi din depozit, după ce în 2005 a pierdut spaţiul expoziţional în favoarea moştenitorilor clădirii
Peste 6000 de piese, valori artistice imprimate în costumul popular, în scoarţele şi ţesăturile de interior sau în ceramica populară, obiecte cu o vechime ce atinge chiar 200 de ani, reprezintă zestrea etnografică a judeţului Olt. O zestre ce, în prezent, în loc să facă obiectul unor expoziţii permanente, zace în depozite. Din Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Olt, nu au mai rămas decât trei spaţii de depozitare, două birouri şi laboratorul de restaurare, clădirea care găzduia spaţiile expoziţionale fiind părăsită în 2005, termenul limită acceptat de către moştenitori. Purtat prin instanţe până acum, muzeul riscă să piardă şi depozitul. „Am înaintat fiecărui preşedinte de Consiliu Judeţean câte un memoriu solicitând implicare pentru rezolvarea situaţiei. Degeaba! Ne vedem acum în situaţia de a fi în orice moment aruncaţi cu exponatele în stradă. Caz în care am luat în calcul alternativa de a muta la muzeu obiectele de patrimoniu, în secretariat, biroul directorului şi contabilitate”, spune Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt.
800.000 de euro sau 50.000 de lei/lună chirie
Cum s-a ajuns în această situaţie, este o întreagă poveste. Prin 1997, cei trei moştenitori ai boierilor Deleanu au solicitat Consiliului Judeţean Olt şi muzeului suma de 30.000 de euro în schimbul cedării clădirii şi terenului. „Nu s-a găsit o înţelegere la Consiliul Judeţean privind importanţa cumpărării”, spune Guţică, iar în 2001 CJ a aprobat restituirea în natură a imobilului şi terenului aferent de 550mp, deşi Legea 10/2001 prevede că se puteau acorda măsuri reparatorii în echivalent, imobilul fiind ocupat de un aşezământ socio-cultural. Mai mulţi ani moştenitorii au purtat discuţii cu judeţul pentru vânzare, iar în 2005 muzeul a fost citat pentru evacuare de către noul proprietar Corneliu Paraschivescu, om de afaceri bucureştean. „Fiind monument istoric, imobilul putea fi vândut numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului român, iar în 2004 CJ a comunicat reprezentantului legal al moştenitorilor intenţia de a cumpăra, astfel încât actul de vânzare ar fi trebuit să fie nul. Am eliberat în 2005 spaţiul respectiv, rămânând cu depozitul, aflat pe restul terenului de 3370mp rămaşi în proprietatea CJ. În 2008, proprietarul ne-a notificat că ne oferă spre achiziţie imobilul şi tot terenul, inclusiv al nostru, la suma de 800.000 de euro sau închirierea cu 50.000 de lei pe lună, daunele pentru refuzul de a face vreun demers fiind de 10.000 de lei pe zi. Susţine că a câştigat în instanţă şi terenul. Paradoxal este că nici muzeul, nici consiliul nu am fost citaţi în instanţă pentru a ne susţine cauza, şi nici nu am primit vreun document care să ateste existenţa vreunui proces la care am fost parte”, spune directorul.
În prezent, procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu o altă cauză deschisă de Teodor Michele Ignat, unul dintre moştenitori, stabilit în Franţa. Sesizând că a fost păcălit şi că nu a vândut decât imobilul şi 550mp terneul de sub acesta, Ignat l-a dat în judecată pe Paraschivescu.
„La aşa sumă, nu mai recomand şefilor mei de la judeţ să achiziţioneze casa. Cu aceşti bani, ridici o clădire nouă în Slatina sau poţi achiziţiona un castel vechi de 3- 400 de ani în Austria. Cu atât mai mult cu cât între timp imobilul s-a degradat, iar restaurarea ar costa foarte mult”, este de părere Guţică.
Actualul proprietar duce lupta în isntanţă nu pentru imobil, costisitor de reabilitat, ci pentru teren, cu o valoare de circa 100 euro/mp în zonă.
Patrimoniu păstrat, dar nepromovat
Lipsa spaţiilor expoziţionale face ca această comoară moştenită din bătrâni să nu poată fi admirată. În acest an, doar câteva exponate au părăsit raftul, fiind organizată o singură expoziţie, de Paşte, găzduită la sediul muzeului. Alte câteva vor putea fi admirate tot la muzeu, în luna noiembrie, în cadrul unei expoziţii comparate, o colaborarea între secţiile arheologie şi etnografie.
Chiar dacă problema depozitării s-ar putea rezolva prin soluţia de avarie din sediul muzeului, problema spaţiului expoziţional rămâne, iar cele 80 de colecţii cu valoare inestimabilă vor rămâne doar obiecte de inventar.
Casa Deleanu- monument istoric emblematic
Casa Deleanu este un monument istoric emblematic pentru patrimoniul arhitectonic al Slatinei. Clădirea a aparţinut boierilor Deleanu, o familie veche de dregători din vremea lui Matei Basarab. În această casă, între 4 şi 10 martie 1821, Tudor Vladimirescu a organizat depozitul de provizii şi muniţii al armatei sale şi a ţinut aici un mare sfat ostăşesc, hotărând strategia desfăşurării marşului asupra Bucureştiului.
Muzeul din Slatina a funcţionat aici începând cu anul 1969, iar din 2001 a rămas cu statut de secţie de etnografie şi folclor.
Se încarcă comentariile...
