Efectele „relaxării”: vindecarea pacienţilor cu COVID-19, după cele 20 de zile fără reguli, durează mai mult
0Până când autorităţile vor controla din nou situaţia generată de circulaţia SARS-CoV-2, medicii se vor lupta cu efectele „relaxării“. Aceştia au constatat o creştere a duratei medii de vindecare, ca efect direct al creşterii numărului de îmbolnăviri şi a aglomerării secţiei COVID.
Supraaglomerarea secţiei COVID-19 din Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, care se confruntă de aproximativ trei săptămâni cu un asalt în urma creşterii numărului de rezultate pozitive, a dus la o durată de spitalizare mai mare până la vindecare.
Este efectul supraaglomerării, explică reprezentanţii spitalului, care au găsit şi o soluţie astfel încât pacienţii să poată fi trataţi ca la începutul pandemiei, când internările erau puţine şi medicii îşi putea permite să interneze pacienţii în saloane pe stadii de boală.
Pentru că legea a permis, mulţi pacienţi internaţi au plecat acasă după numai câteva zile petrecute în spital, fără cele două teste negative care le-ar fi dat certitudinea că s-au vindecat. O parte pentru că şi-au dorit confortul de acasă, o altă parte pentru că s-au gândit că „de aici nu mai plec niciodată cu test negativ“.
„Nu mai stau o oră, un minut, în spital, pentru că este atât de aglomerat încât bagă pacienţi noi peste cei care au deja un test negativ, e o nebunie…“, dezvăluia, cu două săptămâni în urmă, o pacientă.
Pentru cei care au rămas, vindecarea a venit mai târziu decât se întâmpla înainte de supraaglomerarea secţiei, au arătat-o datele analizate de reprezentanţii spitalului.
Secţia a avut initial o capacitate de 50 locuri pentru pacienţii confirmaţi cu COVID-19. Când, spre sfârşitul lunii iunie, numărul zilnic de îmbolnăviri raportate de DSP era în continuă creştere, s-a suplimentat cu alte 30 locuri. Practic, un întreg corp de clădire cu cinci etaje este ocupat astăzi la întreaga capacitate, la spitalul din Slatina, doar de pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19. Cazurile noi sunt redirecţionate spre spitalul suport-COVID, care este Spitalul Municipal Caracal, indiferent de forma de boală a pacienţilor (initial s-a stabilit ca la Caracal să fie trataţi pacienţii cu comorbidităţi).
„Putem să oferim servicii mai bune celor 55 care rămân“
Medicii din cadrul secţiei Boli Infecţioase, care asigură serviciile medicale şi pentru pacienţii non-COVID, au ajuns aproape de limita suportabilităţii. Nu pot să plece în concediu, o colegă a fost testată pozitiv şi nu mai poate veni la lucru, iar „norma“ care revine fiecărui medic a crescut constant, scăzând calitatea actului medical, a recunoscut chiar managerul spitalului, Cătălin Rotea.
Deşi în ajutorul infecţioniştilor din SJU Slatina vin şi medici de la alte spitale care fac gărzi aici, s-a luat decizia ca 25 paturi să fie relocate într-o altă clădire, într-un spaţiu eliberat de curând prin mutarea unei secţii într-o clădire nouă. Este vorba de spaţiul care a găzduit secţia Psihiatrie, mutată într-un corp de clădire reabilitat, astfel că în strada Drăgăneşti sunt acordate, începând de astăzi, servicii medicale pacienţilor cu forme uşoare ale bolii COVID-19 şi asimptomaticilor.
De aceşti pacienţi se vor ocupa medicii pneumologi din cadrul SJU Slatina, prin rotaţie, şi personalul mediu sanitar din cadrul dispensarului TBC. Pentru că spaţiul permite (activitatea altor două secţii care funcţionau în clădire, secţia Cronici, respectiv secţia Dermatologie, a fost suspendată temporar), pentru ei s-au amenajat saloane cu 3 locuri, faţă de saloanele şi cu 6 locuri aflate în secţia din care pacienţii au fost relocaţi.
„Putem să oferim servicii mai bune celor 55 care rămân (n.r. – în clădirea rezervată COVID de la sediul principal al SJU Slatina)“, a declarat managerul Rotea. Medicii de la Boli Infecţioase vor rămâne cu mai puţini pacienţi în grijă, în timp ce pacienţii, la rândul lor, vor putea fi cohortaţi pe etape de boală şi ţinându-se cont de simptome, „nu grămadă, ca acum“, a mai spus Rotea.
Pentru că medicilor le-a fost imposibil să mai ţină cont, în toate cazurile, de ziua de internare şi de etapa bolii, perioada medie de vindecare (de remitere a simptomatologiei şi de obţinere a celor două teste negative) a crescut cu 2-3 zile, ca urmare a creşterii încărcăturii virale.
Ce se întâmplă cu pacienţii care au refuzat internarea
Pe listele epidemiologilor din Olt, din cei cele 529 cazuri confirmate de la începutul pandemiei, 92 sunt persoane care au refuzat internarea (după 2 iulie, data la care decizia CCR le-a permis celor testaţi pozitiv să refuze internarea). Acestea vor fi, potrivit legii care a intrat în vigoare ieri, reevaluate, iar acolo unde situaţia o impune, internate.
În judeţul Olt, DSP a hotărât ca evaluarea iniţială a tuturor pacienţilor testaţi pozitiv care au refuzat internarea să fie făcută, chiar la momentul refuzului, la domiciliu de către medicii serviciului Judeţean de Ambulanţă, monitorizarea lor ulterioară rămânând în sarcina medicilor de familie. Se cunoaşte, aşadar, situaţia fiecăruia, din declaraţia directorul DSP Olt, Elena Ioniţă, rezultând că în doar aproximativ 12-13 cazuri s-ar impune internarea, având în vedere simptomatologia.
Nu se ştie cât se va deconta pentru carantină
Deşi în judeţ s-au „reactivat“ patru spaţii de carantină, la Slatina, Caracal, Scorniceşti şi Corabia, nu se ştie încă la ce tarife se vor presta serviciile astfel încât să se poată semna între primării şi operatorii economici acte adiţionale la contractul initial.
Cert este că în judeţul Olt sunt disponibile, la această dată, 200 locuri de cazare pentru persoanele pentru care se dispune carantina institiuţionalizată din motivele prevăzute în legislaţie (persoane care se întorc din zone roşii, persoane care nu se pot carantina la domiciliu, persoane care încalcă regulile de carantinare la domiciliu).
Vă recomandăm şi:
Localitate din Giurgiu, în carantină. „Riscul epidemiologic este de o gravitate maximă”
Se încarcă comentariile...
