Cum luptă cu absenteismul „şcoala prietenoasă“. „Când intram în clasă, tendinţa copiilor era să-şi deschidă caietul şi să ţină pixul în mână“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Copiii au preparat, alături de mămici şi bunici, fursecuri şi cozonaci, pe cxare i-au copt chiar în sala de clasă FOTO: Facebook/Şcoala Gimnazială Găneasa
Copiii au preparat, alături de mămici şi bunici, fursecuri şi cozonaci, pe cxare i-au copt chiar în sala de clasă FOTO: Facebook/Şcoala Gimnazială Găneasa

Câţiva profesori dintr-o comună din judeţul Olt s-au hotărât să ia singuri măsuri împotriva absenteismului şi abandonului şcolar: au pus la punct strategii prin care să facă orele mai plăcute pentru elevi, astfel încât aceştia să meargă la şcoală cu drag.

Şcoala Gimnazială Găneasa, din judeţul Olt, se confruntă, ca atâtea altele din mediul rural, cu absenteismul în creştere şi cu riscul de abandon şcolar.

Mai mult, are şi altă problemă: aflându-se la nici 10 kilometri de reşedinţa judeţului, de la an la an numărul elevilor scade; din ce în ce mai mulţi părinţi îşi trezesc copiii dis-de-dimineaţă şi-i urcă în microbuzul care-i duce pe cei mici la şcoală în Slatina.

Aşa că profesorii Şcolii Gimnaziale Găneasa s-au trezit cu perspectiva scăderii drastice a efectivului de elevi şi, implicit, cu aceea de a rămâne fără catedre.

scoala prietenoasa

Demonstraţie cu roboţei lego

Au încercat să găsească soluţii de unii singuri, dar rezultatele n-au venit atât de repede cum se aşteptau, aşa că au trecut la pasul următor. Au scris un proiect Erasmus+, l-au câştigat şi jumătate dintre cei aproximativ 20 de profesori ai şcolii au urmat stagii de pregătire şi schimburi de experienţă în Cehia, Slovenia, Spania şi Portugalia. Ce au învăţat acolo au pus în practică în şcoala lor.

FIECARE COPIL CONTEAZĂ

Directoarea şcolii din Găneasa, profesoara Claudya Neacşa, spune că proiectul Erasmus + „Educaţia – fereastră spre o lume mai bună“, prin intermediul căruia 11 profesori au beneficiat de fluxuri de formare, a fost o necesitate. Şcoala trebuie să devină atractivă pentru elevi, aici e cheia, au concluzionat profesorii. În comunitatea lor nu sunt prea multe cazurile în care copiii îşi doresc mai mult decât orice să meargă la şcoală, iar părinţii îi împiedică. Însă sunt destule acelea în care copiii nu mai găsesc motivaţia de a merge la şcoală, consideră anii de şcoală inutili, aşa că aleg să câştige bani de mici, iar părinţii nu se împotrivesc.

„Sunt copii care dau de gustul banului. Mergem acasă şi părinţii ne spun: «Păi, eu îl trimit la şcoală. Nu ştiu că el nu vine». Pe de altă parte, lor le convine că merge la muncă şi le aduce bani. Noi suntem legaţi de mâini şi de picioare. Administraţia publică are posibilitatea să-i amendeze pe părinţii care nu-i trimit pe copii la şcoală. N-o face nimeni. Există risc de abandon, 2-3%, dar dacă se pierde şi un copil e foarte mult“, explică profesoara Neacşa. Recunoaşte că au fost şi copii care, cu sacrificii mari, au reuşit să încheie ciclul gimnazial, şi copii care au plecat din localitate şi, odată cu mutarea, au abandonat şi şcoala.

COMPARAŢIILE CU VESTUL, IMPOSIBILE

Profesorii au vrut să vadă cum îşi rezolvă alte state problema absenteismului şi a abandonului şcolar. Au urmat un curs pe această temă în Cehia, unde au venit profesori din mai multe state europene. Şi-au împărtăşit experienţe, iar profesorii şi-au însuşit diverse tehnici de predare prin care să-i atragă pe elevi. Românii şi-au dat seama, în primul rând, că situaţia din şcoala românească e destul de greu de comparat cu a altor ţări, deşi cauzele, până la un punct, par aceleaşi.

scoala prietenoasa

Metode noi de predare, care stimulează lucrul în echipă

„Cei din Cehia ne îndrumau către minister şi către guvern. Acolo au nişte politici mai bine puse la punct, de sus, au planuri la nivel de şcoală şi încearcă să se ţină de ele, să facă activităţi extra şi în şcoală. La ei, problema nu era neapărat cea de resurse financiare scăzute, ci era anturajul greşit, teribilismul, alte chestiuni care duc la abandon. Sunt aceleaşi motive în întreaga Europă, dar ei au la nivel de guvern mai multe facilităţi, un plan bine stabilit şi un program pornit de sus. Se uitau dubios la noi când spuneam că facem multe lucruri gratuit şi extraprogram, pe când ei erau plătiţi şi sprijiniţi foarte mult în şcoală, prin programe guvernamentale. Ei îi atrag pe elevi prin descoperire de competenţe, abilităţi. Au programa altfel făcută, acolo elevii îşi aleg cursurile în funcţie de interesele lor“, dezvăluie Claudya Neacşa.

La fel, profesorii sunt convinşi că pentru a rezolva o problemă trebuie mai întâi să o conştientizezi. Au încercat să-şi facă din părinţi parteneri în acest demers şi au organizat lectorate cu teme diverse. Au identificat şi în această chestiune o problemă: de fiecare dată aceiaşi părinţi răspund chemărilor şcolii, cei interesaţi de educaţia copilului lor, în vreme ce părinţii acelor copii care ar avea mai multă nevoie de sprijin sunt absenţi.

ÎNVĂŢARE PRIN JOACĂ

Luciana Gornoavă, consilier şcolar la Găneasa din 2011, ajunge la şcoală o dată pe săptămână, dar elevii ştiu că o pot contacta telefonic ori de câte ori au nevoie. Luciana Gornoavă a înţeles ce îi lipseşte sistemului de învăţământ, mai întâi în calitate de profesor, apoi de părinte. Spune că cei care au ghidat-o au fost copiii. „În momentul în care mergeam să fac o consiliere de grup, când intram în clasă tendinţa lor era să-şi deschidă caietul şi să ţină pixul în mână. Sunt obişnuiţi cu genul acesta de relaţie, profesorul predă şi ei execută.“, spune consilierul. Dar a reuşit să şi-i apropie la ora de educaţie socială: îşi începe lecţiile cu un mic joc de energizare, iar acest moment, deşi are un scop precis, copiii îl percep ca fiind o joacă. Cunoştinţele le integrează de asemenea în experienţe altfel decât orele clasice, iar copiii simt că iau o pauză de la şcoala plictisitoare. Cursurile pe care le-a urmat în cadrul proiectului Erasmus+ nu au făcut decât să-i confirme că a ales drumul corect şi să-i îmbogăţească metodele de lucru.

scoala prietenoasa

Profesorii şcolii urmează constant cursuri de perfecţionare

Metodele de lucru experimentate au dat roade de la primele încercări la clasă. Pentru că Luciana Gornoavă era interesată în primul rând să-i ajute pe elevii săi să se cunoască, a folosit un joc numit „Trece râul“. Jocul presupune trasarea unei linii, reale sau imaginare, la care elevii se raportează. Consilierul a vrut să ştie, spre exemplu, care dintre copii îşi mint părinţii. „Trece râul cel care minte acasă“ a fost una dintre provocări, căreia la început copiii i-au răspuns timid, trecând linia trasată cei care s-au recunoscut în respectiva situaţie, însă în scurt timp s-au simţit toţi în siguranţă şi s-a mers cu jocul mai departe. „Trece râul cine nu are încredere în părinţi“ a fost o altă provocare, şi aşa a ajuns să selecteze pentru consiliere individuală o parte dintre elevi.

Metodele non-formale învăţate sunt însă diverse şi le sunt de folos tuturor profesorilor. „Am făcut «Mozaicul» şi o profesoară de istorie chiar îmi spunea că l-a aplicat şi că a fost încântată. Fiecare copil primea câte o parte din lecţia respectivă şi mergeau pe lucrul în grup. Practic, lecţia era toată predată prin elevi. Profesorul conducea procesul, atât. Se poate folosi la geografie, la istorie, la limbile străine“, explică Luciana Gornoavă.

ECHIPA, CHEIA SUCCESULUI

Partenerii din alte ţări le-au vorbit românilor despre multe alte metode, majoritatea pregătindu-i pe elevi pentru lucrul în echipă. În plus, notarea în alte sisteme europene se face apreciindu-se rezultatul echipei. Adesea se lucrează în echipe de patru elevi, iar nota obţinută de echipă se atribuie fiecărui component al acesteia, astfel încât elevii sunt încurajaţi să se implice pentru un rezultat cât mai bun. Deşi astfel de schimburi de experienţă nu reuşesc să modifice din temelii sistemul de predare, profesorii care le aplică au văzut rapid rezultatele, copiii considerând mult mai atractivă şcoala şi fiind motivaţi să intervină şi să expună propriile soluţii. Luciana Gornoavă spune că cei mai mulţi dintre colegi sunt dispuşi să folosească noile metode, chiar dacă unii cataloghează anumite tehnici drept „maimuţăreli“, iar alţii resping orice îi apropie „periculos“ de elevi şi pare că le-ar putea ştirbi autoritatea.

scoala prietenoasa

Lectorate cu părinţii, pe teme diverse

Pentru că scopul final este „Şcoala prietenoasă“, care să-i aducă pe copii înapoi în sala de clasă, astfel de experimente vor continua. Elevii din Găneasa, care fac o mulţime de alte lucruri alături de dascălii lor – excursii, acţiuni de ecologizare, vizite la muzeu, plantări de flori în curtea şcolii, chiar şi cozonaci şi fursecuri –, continuă să exploreze.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite