Cum învață refugiații ucraineni limba română. „Joaca este limbaj universal”
0După luni bune de când au găsit la Slatina o casă sigură, mamele și copiii ucraineni au început să învețe limba română. Cine le sunt profesorii, care le sunt metodele.
Refugiații ucraineni care au rămas pe meleaguri oltene nu sunt mulți, în jur de 50, adulți și copii. Dintre ei, doar nouă copii sunt înscriși în școli din județ, cu statut de audient, ceilalți continuând școala în sistem online cu profesorii ucraineni.
Oltul nu este nici măcar județ de tranzit în calea spre și mai bine decât în România, așa că cei care au rămas aici au motivele lor, bine întemeiate. Despre asta vorbesc, poate, între ei, și puțin cu oamenii care-i ajută de luni bune, încă din vremea când nicio instituție a statului nu le bătea la ușă.
Primii care le-au întins o mână au fost voluntarii înscriși atât pe platforma guvernamentală, cât și în baze de date ale diverselor ONG-uri, primindu-I în casele lor și oferindu-le cele necesare înainte ca statul să facă ceva. Doar că nevoile refugiaților s-au schimbat, șederea, pe care și-o doreau de scurtă durată, prelungindu-se, astfel că a devenit o necesitate ca ucrainenii să învețe câte puțin din limba gazdelor.
Voluntarii Crucii Roșii Olt sunt primii care s-au gândit că necunoașterea limbii române rămâne pentru ucraineni o barieră în a stabili legături cu românii și că este timpul să facă ceva.
Cu profesori pentru învățământul primar, Crucea Roșie Olt a început, cu aproximativ o lună în urmă, cursuri de limba română pentru copii și adulți. De luni, 12 decembrie 2022, li s-au alăturat și reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Olt, care au, de altfel, și obligația de a pune în practică un ordin de ministru în acest sens.
Și așa, mamele ucrainene și copiii lor pot urma, de acum, cursuri în două spații puse la dispoziție de două școli din Slatina: Școala Gimnazială nr. 1 Slatina (care și-a deschis prima porțile, la solicitarea Crucii Roșii) și Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” (unde se susțin cursurile organizate de către IȘJ Olt).
„Aproximativ 62%, suferă de anxietate sau episoade de depresie”
Cursurile, necesare pentru a se descurca în viața de zi cu zi, pot constitui în același timp un pretext pentru a-i implica pe refugiați în activități care să-i aducă împreună și să-i apropie și de români.
Despre organizarea cursurilor de limbă română la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”a vorbit inspectorul școlar Dalia Cârstea.
„Este un ordin al ministrului Educației, care a apărut în 24 octombrie 2022 și care a fost pus în aplicare de către IJȘ Olt. Am elaborat o metodologie de desfășurare a acestor cursuri și colaborăm, împreună cu colega noastră de la Crucea Roșie, vom demara aceste cursuri tocmai pentru a veni în sprijinul acestor copii care înainte de nevoia de a fi școlarizați au nevoie de comunicare. De comunicarea simplă, pentru că ea ajută la integrarea copilului, la normalizarea relațiilor sociale. Până la urmă relațiile dintre copii duc la sănătatea copiilor. Există studii recente efectuate pe refugiați și s-a ajuns la concluzia că un procent foarte-foarte mare din copiii refugiați, aproximativ 62%, suferă de anxietate sau episoade de depresie. Ceea ce este foarte trist și mi se pare că una din metodele de rezolvare a acestor probleme o reprezintă integrarea acestor copii în noul lor mediu de viață”, a declarat insp. Cârstea.
Statisticile, a mai precizat inspectorul școlar, mai arată că 71% dintre copiii ucraineni aflați în România continuă să studieze online cu profesorii lor din țara aflată în război.
Mamele acestor copii ar prefera să fie organizate în școlile românești clase special pentru copiii ucraineni, în care acestora să le fie predate noțiunile după programa din țara lor, însă acest lucru este aproape imposibil în majoritatea localităților în care au ajuns refugiații.
„Noi considerăm, totuși, că mult mai potrivit ar fi să învețe limba română, indifirent de nivelul de achiziții pe care le fac copiii în acest răstimp. Cu siguranță îi va ajuta să-și facă prieteni, să comunice, să interrelaționeze cu noua lor casă. Pentru că deocamdată este o casă a lor, deși cu toții sperau că se vor întoarce foarte repede și de aceea nu și-au dus copiii în școlile noastre. Pe măsură ce a trecut timpul au înțeles că acest lucru probabil va fi de durată și este mai bine ca copiii să-și urmeze cursul vieții firesc, adică viața de elev”, a mai spus insp. Dalia Cârstea, înainte de a deschide oficial cursurile organizate sub tutela IȘJ Olt.
La aceste cursuri au participat, în prima seară, mame și copii care sunt găzduiți în Slatina, însă pot veni, au precizat organizatorii, în fiecare zi de joi, și cei din alte localități din județ.
La primul curs, susținut de prof. Irina Tița, organizat într-un cadru formal, alături de mamele ucrainene și de copii a fost medicul Patricia Bădoi, voluntarul care de luni de zile le mediază refugiaților din Slatina, în special celor care nu cunosc decât limba maternă, relația cu autoritățile.
Cuvintele și expresiile pe care „elevii” ar trebui să și le însușească le-au fost traduse de medicul Patricia Bădoi, în limba rusă, copiilor și mamelor lor, traducerea completând imaginile proiectate.
Pentru copiii ucraineni care merg în școlile românești (patru din cei nouă, câți sunt în Olt, sunt chiar la Școala „Nicolae Iorga”) misiunea de a învăța limba română este mai ușoară. Pe ei îi sprijină la clasă, cel mai mult, colegii români. În plus, la „Nicolae Iorga”, cu elevii ucraineni lucrează câteva ore săptămânal, individual, și consilierul școlar Violeta Iordache.
Prof. Violeta Iordache a dezvăluit că n-a fost foarte simplu la început, pentru că elevii nu știau decât limba maternă. Au construit mai întâi o relație de încredere, după care prof. Iordache a început să insiste mult pe pronunție, româna și ucraineana fiind limbi din familii diferite.
Cert este că astăzi elevii reușesc, după nici trei luni, să citească în limba română, chiar dacă nu de fiecare dată înțeleg ce citesc, pronunță din ce în ce mai bine, scriu după dictare și încep să-i înțeleagă pe colegi.
Cum se învață româna la Crucea Roșie: „Nu știu rusă și nici nu e nevoie”
Cursurile organizate de Crucea Roșie au loc, pe de altă parte, în fiecare zi de vineri a săptămânii, la Școala Gimnazială nr. 1 din Slatina. Sunt două ore în care voluntarele îi învață prin joc pe copii limba română, în timp ce mamele sunt abordate separat.
„Cu copiii mai mult ne jucăm, nu stau așa (n. red. – în bancă, așa cum s-a întâmplat la deschiderea cursurilor de limba română inițiate de IȘJ Olt). (…) Noi colorăm, avem tot felul de joculețe. Predomină dialogul, dar mai mult formularea uzuală: „Cum te cheamă?”, „Cum te numești?”, „Care e numele tău?” în mai multe variante, așa cum întâlnesc în viața de zi cu zi. Iar privitor la dialogul din magazin, folosim formule de tipul: „Ce vrei să cumperi?”, adică ceea ce sunt întrebate în mod obișnuit. Ele trebuie învățate să se descurce, noi pe asta am insistat”, au spus voluntarele Crucii Roșii, invitate la eveniment.
I-au și antrenat, de altfel, pe copii, înainte de deschiderea oficială a noului curs, la un joc cu baloane. Pentru că jocurile, joaca, sunt mijloacele care au dat cel mai bine roade până acum, spun voluntarele.
„Nu știu rusă și nici nu e nevoie”, răspunde fără să stea pe gânduri doamna învățătoare care și-a asumat la Crucea Roșie această joacă serioasă. „Joaca este limbaj universal. Imagini colorate, facem jocuri, atât de multe cuvinte am învățat jucându-ne... „Prinde”, „ia”, „uite”, „este”, „nu este”…. Jucând pitulatea, jucând apă-foc, dar ce n-am jucat! Ne-am scălâmbăiat și noi scaunele muzicale, am cântat, am dansat. Poți să-i ții pe Vania și pe Vova, care au 7 ani, pe scaun? Sau pe gemene și pe Eva să citească după slide? (…) Cu copiii facem 10-15 minute serios, pe urmă, hai, încă o joacă… Ei cer joaca. Și atunci ne stoarcem mintea: „Hai, ce putem să facem să și învățăm niște cuvinte?””, dezvăluie învățătoarea.
Doamnele învățătoare spun că au avut ceva temeri la început, când li s-a propus să-i ajute pe copii și pe părinții lor să învețe limba română. S-au gândit care este cea mai bună metodă de a comunica, având în vedere că nu vorbeau o limbă comună.
„Când ni s-a cerut sprijinul eu am întrebat: trebuie să știm altă limbă? Dar, de fapt, nici ei nu vorbesc engleză. (…) Până la urmă, am realizat că „Google translate” nu are niciun rost în afacerea aceasta, astfel noi n-o să-i învățăm niciodată să vorbească. Le-am oferi un instrument pe care-l au și ei la îndemână. Și atunci noi trebuie să venim cu alt stil, alt fel de a lucra cu ei, în așa fel încât să prindă”, a explicat voluntarul de Crucea Roșie.
„Lunar îi sprijinim cu produse”
Înainte de cursuri de limba română, Crucea Roșie le-a oferit refugiaților sprijin sub diverse forme.
„Sprijinul pentru familiile provenite din conflictul armat din Ucraina și localizate temporar în județul nostru a început încă din luna februarie. Lunar îi sprijinim cu produse alimentare, produse de igienă, produse de cazarmament și le suntem un sprijin în cazul în care doresc să își comunice situațiile excepționale. Una dintre ele a fost necesitatea învățării limbii române, care este de ajutor și pentru copiii care sunt înscriși în școlile din Slatina și nu numai, din tot județul, sau pentru adulți la locul de muncă, pentru a se descurca în viața de zi cu zi. Din acest considerent am încercat să stabilim un grup de profesori de învățământ primar care să ajute voluntar la punerea bazelor învățării limbii române pentru copii și pentru adulți, lucru pe care îl facem săptămânal, în fiecare vineri, timp de două ore, cu ajutorul acestor oameni inimoși care s-au oferit din primul moment să sprijine, după programul lor de lucru, ca și voluntari”, a explicat directorul Filialei Olt de Cruce Roșie, Simona Capisizu.
Numărul de participanți la cursurile deLimba Română de la Crucea Roșie diferă de la o săptămână la alta, a mai menționat Capisizu, însă media este de 36 persoane.
Se încarcă comentariile...
