Ceartă între agricultori şi cumpărătorii de „trufandale“ româneşti „Au preţ de friptură“. „Peste 2-3 săptămâni va fi 2 lei roşia“

Tomatele româneşti , care costă în aceste zile 11-12 lei în piaţa din Slatina, s-au vândut în pieţe şi cu preţuri de peste 30 lei/kg, deşi de la producător nu au plecat cu mai mult de 20 lei/kg, spun fermierii FOTO: Facebook/Florin Ciobanu

Producătorii de tomate care au pus primele „trufandale“ pe piaţă, chiar înainte de Paşte, le răspund cumpărătorilor care s-au plâns de preţurile foarte mari şi au insinuat că, pe deasupra, tomatele ar fi şi maturate forţat.

Producătorii de tomate din Olt, judeţul cu cei mai mulţi producători înscrişi în programul „Tomata“, care au ieşit, încă de la sfârşitul lunii aprilie, cu tomatele în pieţe (mai întâi în pieţele din Bucureşti şi Cluj, acum şi în Olt) luptă să-i convingă pe consumatori că preţurile mari la care îşi vând produsele au acoperire în calitate. „Au preţ de friptură“, spun consumatorii, într-o controversă iscată pe Facebook. „Păi daca au preţ de friptură, luaţi din Kaufland la 6 lei, stropite cu vopsea şi injectate, din alte ţări... De ce să promovam legumele noaste, să le mâncam pe ale străinilor“, vine şi răspunsul unui producător, iar de aici discuţia se mută la produsele fito-sanitare folosite, consumatorii acuzându-i pe producători că forţează plantele să ajungă la maturitate.  

„Şi eu sunt producător, dar nu fac asemenea chestii,  în primul rând nici nu pun roşii pentru proiectul din primavară (n.r. – programul guvernamental „Tomata“ oferă sprijin pentru două cicluri de producţie în extrasezon, primăvara şi toamna târziu) pentru că nu se înroşeşte la timp, până nu le dă cu etrel nu se înroşesc“, comentează altcineva, iar discuţia între un producător care vinde tomate în piaţa din Slatina şi alţi comentatori continuă în aceeaşi notă pe reţeaua de socializare. Producătorul, Victor Ionuţ Radu, din localitatea Obârşia, judeţul Olt, recunoaşte că este o problemă în branşă cu folosirea produselor fito-sanitare, care ar trebui investigată şi reglementată, astfel încât producătorii de bună credinţă să nu mai aibă de suferit pe nedrept. La rândul lor, cei în măsură să controleze calitatea tomatelor produse în program dau asigurări, însă, că de trei ani de când există programul nu s-a consemnat nicio depăşire.

„Este la bază un hormon de stimulare de creştere şi de coacere“

„Într-adevăr, multe sunt forţate. Ideea e că şi la Etrelul ăsta e o discuţie mai largă. Este la bază un hormon de stimulare de creştere şi de coacere. Dar a fost omologat şi permis pe piaţa din România până să înceapă românii să dea supradoză, adică nu doar de două-trei ori doza, de cinci ori. Să vă dau o informaţie tehnică, se pune un mililitru de Etrel din ăsta la un litru şi se stropeşte pe plantă şi atunci nu afectează cu nimic. Efectiv stimulează coacerea, dar într-un timp normal. Dacă se face pauza de 10 zile până la recoltare, nu se mai regăseşte în plantă, efectiv se elimină, planta îl metabolizează. E exact ca şi cu şamponul. Acum, dacă îţi torni 5 litri de şampon în cap, normal c-o să stai în spumă, sau dacă pui trei litri de ulei în salată… Acelaşi lucru e şi cu Etrelul ăsta, dacă tu pui supradoză… Nu poate controla nimeni, din păcate, chestia asta. Şi eu sunt unul dintre ăia care suferă din cauza asta, pentru că investeşti bani mulţi în centrale, şi te uiţi că atunci când ieşi, ieşi înaintea celor care nu au solarii încălzite, dar cum e o vreme ca asta, vin din urmă cu diverse practici şi te ajung, efectiv. 

Sunt din ce în ce mai mulţi pe piaţă şi după, scad preţurile foarte mult, iar noi cu centrale şi investiţii foarte mari suntem în colaps, pentru că ne mai văicărim, aşa, dar trebuie găsită o formula cumva să protejăm producătorii serioşi şi care fac alimente de calitate“, a declarat Victor Radu, propunând ca subvenţiile să se acorde după o analiză mult mai strictă şi, de asemenea, să se implementeze un sistem de control, eventual şi prin cooperative, altfel, producătorii serioşi vor fi determinaţi să încerce şi ei să fenteze.

Cât despre preţ, care în aceste zile a ajuns, la Slatina, 11-12 lei/kg, „muncesc la roşiile astea 4-5 luni ca să le vând o lună. Dacă eu în luna asta n-o fac… Ăsta e scopul roşiei extratimpurii. E un preţ mai ridicat, dar eu fac o paralelă. Nu toată lumea are Merecedes, BMW-uri, ne mai plimbăm şi cu Dacia, alţii pe jos…(…) Gândiţi-vă că peste 2-3 săptămâni presimt că o să fie roşia 2 lei/kg, şi atunci o să cumpere toată lumea roşie românească. Oamenii nu ştiu câte sacrificii se fac ca s-ajungi să produci o roşie la momentul ăsta şi cu ce costuri, că munca de multe ori noi nici nu mai ajungem s-o punem“, a mai spus fermierul, explicând că personal a investit 20.000 euro doar în centralele termice şi alţi 15.000 lei în combustibil.

Care ar fi preţul corect şi la cât au ajuns tomatele la consumator

Supărarea cumpărătorilor, care ştiu câţi bani au în buzunar şi mai puţin sunt interesaţi de costurile de producţie, este că de Paşte, dacă au vrut roşii româneşti, au fost obligaţi să dea pe ele, în anumite pieţe din Bucureşti, şi 30-35 lei/kg, un preţ exorbitant. De la producător, însă, roşiile au plecat cu mai puţin de 20 lei/kg, dă asigurări fermierul Victor Radu, iar cel puţin 10 dintre fermierii care au alimentat marile pieţe din capitală au fost din Olt.

„Eu cu 16 lei/kg am vândut. La momentul ăla erau şi 20 pe piaţă. Mi s-a părut exagerat. Dacă-ţi faci nişte calcule, 15-16 lei la început e un preţ corect, eu aşa zic. Acuma, toată lumea ar vrea să se-mbogăţească într-o săptămână-două, dar…“, a mai comentat fermierul, explicând că preţul tomatelor s-a dublat pe drumul de la fermier la cumpărător.

„Dacă nu-i dai doza care este omologată, reacţionează, se usucă, moare“

Coordonatorul Unităţii Fitosanitare Olt, Emi Buzatu, respinge din start posibilitatea ca tomatele puse pe piaţă de producătorii din judeţ să fie nocive pentru sănătate şi îşi susţine opinia menţionând rezultatele analizelor de până acum. Pentru cei care deja au pus pe piaţă tomate s-au recoltat 25 de probe, pentru care se aşteaptă rezultatele, dar  „eu o să vă garantez că o să iasă libere de orice“, spune Buzatu. Sunt peste 5.000 de producători în program, însă eşantionul va permite un control eficient, spune specialistul, nici nu ar exista, tehnic, posibilitatea de a se recolta probe de la fiecare producător.

„Am prelevat şi 100 de probe pe an, şi niciodată nu s-a depăşit limita maxim admisă a produselor cu care se tratează fitosanitar tomatele. Prin sondaj, nu avem oameni-ţintă. (…) Toxiinfecţiile alimentare nu sunt din pesticide, sunt provocate de ciuperci, bacterii. Eu intru în solar, le şterg, nici măcar nu le spăl, mănânc 5-6 roşii şi niciodată n-am avut nimic. Laboratorul nu minte, pentru că asta e, calculatorul nu-l păcăleşti. (…) Planta, dacă nu-i dai doza care este omologată, reacţionează, se usucă, moare într-un final. (…) Dacă ei ar folosi să otrăvească lumea, ar mai vinde pe undeva?“, a mai spus Buzatu, insistând să sfătuim consumatorii, pentru a se feri de probleme, să spele foarte bine fructele şi legumele cumpărate.