Ce tactică a folosit Paul Stănescu pentru a se impune la vârful PSD. Victoria Vioricăi Dăncilă în judeţul Olt s-a întors împotriva candidatei la prezidenţiale

Olt este unul dintre cele cinci judeţe ale României încă „roşii“, însă activul de partid s-a mobilizat nu pentru candidatul Viorica Dăncilă, ci pentru ca liderul local Paul Stănescu să se impună în conducerea centrală.

Fost vicepremier, ministru al Dezvoltării şi, pentru câteva zile, chiar preşedinte executiv al PSD, Paul Stănescu a fost numit, în noaptea de marţi spre miercuri, 26/27 noiembrie 2019, secretar general al PSD. Devine, astfel, membru al „conducerii colective“ a PSD după mult mai multe încercări, eşuate, de preluare a partidului încă din „era“ Liviu Dragnea.

Stănescu a profitat de poziţia de forţă oferită de rezultatele foarte bune obţinute de PSD în judeţul Olt în ultimele runde de scrutine electorale şi a reuşit să se impună la Bucureşti pe poziţia dorită în noua structură de conducere numită după demisia Vioricăi Dăncilă din fruntea partidului.

Spre deosebire de alţi lideri PSD mai vocali, Paul Stănescu a avut drept argument şi rezultatele bune de la Europarlamentare şi Prezidenţiale, câştigate, primele, detaşat (44,57% din voturi PSD, PNL - 25,09% şi USR - 10,53%), iar cele mai recente, cu 54% din voturi.

Niciun picior de lider naţional prin judeţ

Deşi bine poziţionat în judeţ, având majoritatea covârşitoare a primarilor (PNL are în Olt doar 14 primari, din 112) şi conducerea Consiliului Judeţean Olt, PSD Olt a obţinut din ce în ce mai greu victoria. La Europarlamentare, în rândul alegătorilor a fost puternicul curent anti-Dragnea, în vreme ce pentru alegerile prezidenţiale activul de partid a avut de susţinut un candidat în care nimeni n-a crezut. De fiecare dată au ştiut însă că e o muncă pentru a se evidenţia la centru şi pentru a-şi conserva puterea.

Liderii PSD Olt s-au ţinut departe, în campania pentru europarlamentare, de acţiuni de tipul „operaţiunea bordura“, lipsind de la simulacrul de inaugurare a lucrărilor la drumul expresc Craiova – Piteşti, deşi cel mai lung sector de drum, două tronsoane din patru, traversează judeţul Olt. Dragnea n-a călcat în judeţ în campania din primăvară, iar la Prezidenţiale a trecut aproape nebăgată în seamă, întâmpinată doar de tinerii lipitori de afişe, „caravana“ candidatei Viorica Dăncilă.

PSD Olt a mers pe strategia campaniei „din uşă-n uşă“, practic interzicând prezenţa liderilor de la centru în judeţ şi reuşind ca la ultimul tur al prezidenţialelor să obţină 54% din voturi în Olt, dar pierzând, pentru prima dată în istoria postdecembristă în favoarea PNL, alegerile în municipiul Slatina (PSD a mai pierdut de două ori alegerile în Slatina, însă în favoarea PDL, reprezentat atunci de Darius Vâlcov, care a obţinut trei mandate, primele două, în 2004 şi 2008, din partea PDL, ultimul din partea PSD, la care a renunţat pentru postul de senator).

După primul tur al alegerilor prezidenţiale 2019, când PSD a obţinut pentru Viorica Dăncilă 43% din voturi, Paul Stănescu devoala, într-un comunicat de presă în care le mulţumea alegătorilor, adevărata miză: „Votul de duminică este un motiv în plus pentru organizaţia noastră să depună toate eforturile ca judeţul Olt să fie reprezentat cu succes, la nivel naţional”, a spus atunci Stănescu. Două săptămâni mai târziu, social-democraţii din Olt numărau în contul candidatei lor peste 100.000 voturi (106.312 – aproape 55%), mai multe decât în Teleorman, unde procentul a fost mai mare – 59,17 (95.490 voturi), Giurgiu (66.636 voturi – 54,75%), Mehedinţi (59.683 voturi – 52,02%) şi Gorj (77.700 – 51,9%).