Ce este „boala albastră a sugarului“, ce o declanşează şi de ce este uneori mortală. Opinia medicilor
0
Intoxicaţia acută cu nitraţi, mult mai cunoscută drept „boala albastră a sugarului“, este o afecţiune care poate chiar ucide bebeluşii. Pericolul vine din apa poluată folosită în alimentaţia celor mici, două astfel de cazuri fiind raportate în judeţul Olt în cursul anului trecut.
Sursele de apă poluate cu substanţe azotoase (adesea fântânile din gospodărie sau cele care deservesc comunităţi mici) reprezintă un pericol imens pentru sănătatea copiilor în primele luni de viaţă.
Două cazuri de intoxicaţie acută cu nitraţi, sau Methemoglobinemie acută infantilă, au fost raportate în 2020 în judeţul Olt, în localităţile Izvoarele, respectiv Osica de Jos, însă la nivel naţional se adună sute anual, problema fiind una de sănătate publică.
Cei mai expuşi pericolului sunt bebeluşii născuţi prematur pentru care părinţii fie nu au resursele necesare pentru a procura apă sigură, fie nu înţeleg gravitatea situaţiei.
Proaspetele mămici sunt, de altfel, sfătuite de către medicii de familie, dar şi de către neonatologi, să folosească pentru prepararea hranei bebeluşilor, atunci când aceştia nu sunt alăptaţi la sân (care ar fi de departe cea mai sănătoasă variantă de hrană), apa îmbuteliată.
Ce este Methemoglobinemia acută infantilă
„Methemoglobinemia acută infantilă, afecţiune cunoscută şi sub denumirea de intoxicaţie acută cu nitraţi sau boala albastră a noilor născuţi, reprezintă prima consecinţă a consumului de apă de fântână poluată cu substanţe azotoase de către copii 0-1 an, apă folosită la prepararea laptelui praf. Aproape toate cazurile de methemoglobinemie de origine toxică sunt întâlnite în primele 3 luni de viaţă, în special la nou-născutul prematur, ca urmare a prezenţei la această vârstă a 2 factori predispozanţi: imaturitatea enzimatică a diaforazelor NADH2- dependente şi sensibilitatea particulară la substanţele oxidante ale hemoglobinei fetale. Când este vorba de substanţe puternic oxidante (methemoglobinizante) şi când dozele sunt suficient de mari, methemoglobinemia poate să apară la orice vârstă. Alţi factori de mai mică importanţă sunt infecţiile, anemia şi în special hipoglicemia neonatală“, se menţionează într-un ghid pentru medicii de familie, părinţi, dar şi pentru specialiştii din sănătate publică, ghid realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică.
În sursa menţionată se explică pe larg cum apa cu nitraţi ajunge să reprezinte un pericol major pentru sănătatea copiilor, în special. Cu cât concentraţia de nitraţi din apă este mai mare, cu atât creşte şi pericolul. Aspectul deosebit de important de ştiut este acela că prin fierberea apei nu se rezolvă nici pe departe problema, aşa cum mulţi părinţi cred, din contră.
De aceea părinţii sau cei care au în grijă un nou-născut sau un copil în vârstă de până la 3 ani nu au altceva de făcut decât să folosească apă din sursă sigură, verificată şi atestată prin analize de laborator.
„Gravida şi/sau tânăra mamă trebuie să ştie în primul rând că alimentul ideal pentru nou-născut şi sugar este laptele de mamă! Alimentaţia naturală nu numai că asigură copilului cantităţile optime de proteine, lipide, glucide şi săruri minerale, dar şi celule responsabile pentru răspunsul imun (macrofage şi leucocite) cu rol în apărarea antibacteriană. Ca urmare, se recomandă ca laptele de mamă să reprezinte alimentul exclusiv până în momentul introducerii alimentaţiei complementare, şi parte a alimentaţiei zilnice a sugarului până la vârsta de doi ani. În situaţiile în care alimentaţia naturală nu este posibilă, se recomandă mamelor din zonele cu risc să folosească pentru prepararea laptelui praf apă plată/apă de masa necarbogazoasă“, se mai menţionează în ghidul citat.
Este, de altfel, apelul pe care şi medicii îl fac. Medicul de familie Maria Violeta Zaharia, pe lista căruia se află unul dintre copiii care în 2020 au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina cu diagnosticul „intoxicaţie acută cu nitraţi“, spune că problema calităţii apei din fântânile individuale nu afectează doar localitatea Izvoarele, ci este aproape generalizată la nivelul judeţului, iar datele din raportul DSP Olt confirmă, de altfel, acest lucru.
„Părinţii sunt informaţi că nu au voie să le dea copiilor apă din fântâna din gospodărie cel puţin până la 3 ani. Şi în niciun caz să gătească cu această apă, având în vedere că începe la această vârstă şi diversificarea alimentelor“, a declarat medicul. Este mai mult decât un sfat, spune dr. Zaharia, care le expune părinţilor la modul foarte franc problema, avertizându-i că se poate ajunge la deces. „Nu este un moft al medicului de familie sau al neonatologului care-ţi spune, când te externează: vezi, ai grijă să nu-i dai apă din puţ! Nu este moftul meu, este o necesitate şi aşa cum îşi permit pachetul de ţigări şi pet-ul de bere, cred că pot să-şi permită şi pet-ul de apă plată“, mai spune medicul.
Acesta a amintit şi că la nivelul localităţilor în care nu există sursă sigură de apă autorităţile locale au obligaţia să o asigure pentru bebeluşi.
În mediul rural în special, tinerele mame sunt prinse adesea la mijloc între presiunea familiei, care vine cu argumente de genul – „cu apă din fântâna asta au crescut atâtea generaţii…“ şi autoritatea medicului.
Doar că situaţia actuală nu este nici pe departe comparabilă cu cea din urmă cu 30 de ani, avertizează medicul, pentru că între timp s-a practicat pe scară largă „agricultura cu mâna“, respectiv sătenii au folosit intensiv îngrăşăminte chimice aplicate manual, cele pe bază de azot în special, fără ca cineva să se gândească la consecinţe.
Puţurile, pe de altă parte, încă sunt forate la mică adâncime şi fără să se ţină cont de distanţa până la latrine sau grajdurile animalelor or platformele cu gunoi de grajd, din aceste motive probele de apă, acolo unde acestea se solicită (rar, pentru că totul costă, iar preţurile nu sunt deloc de neglijat), indică neconformităţi atât din punct de vedere biologic, cât şi fizico-chimic.
Cât despre cazul din Izvoarele raportat în statistica naţională, dr. Zaharia spune că a fost un accident. Mama copilului l-a lăsat pe sugar, care împlinise un an, în grija rudelor pentru o scurtă perioadă de timp, s-a întâmplat ca stocul de apă plată să se epuizeze, iar inevitabilul s-a produs. În aceeaşi familie au fost crescuţi însă, fără să fie semnalate probleme de sănătate, mai mulţi copii.
În capcana „i-am dat apă de la fântână şi n-a păţit nimic“ au căzut însă, avertizează medicul de familie, multe mame. „Ne luptăm în primul rând cu nişte cutume, cu ceva venit din spate. Sau poate că mama nu are, în momentul ăla, apă plată. Amână o zi să cumpere, îi dă din puţ, vede că nu a păţit nimic…“, a explicat medicul.
A fost de asemenea greu şi să le convingă, pe unele, că problema în cazul apei cu o concentraţie mare de nitraţi se agravează fierbând apa, nicidecum nu se rezolvă.
„Ele sunt obişnuite că cu cât fierbi apa mai mult, cu atât e mai bine. Le-am spus: nu, e greşit! Şi biberoanele trebuie dezinfectate, şi chiar dacă le spală cu apă din puţ, să le clătească cu apă plată şi apoi să le sterilizeze tot în apă plată. Să ştiţi că problema nu este doar aici şi nu este doar a acestei comune, nici nu ar fi corect să fie pusă aşa. (...) Marea majoritate a mămicilor cu copii mici chiar se duc şi-şi ia apă din puţul de la şcoală, forat la mare adâncime, pentru a îmbăia copilul. Dar este vorba şi de ce găteşti, când copilul creşte nu-i mai găteşti separat, iar pentru familie nu mai gătesc cu apă plată. Soluţia ar fi în reţeaua de apă“, a conchis medicul.
Cum recunoşti intoxicaţia acută cu nitraţi
Boala care afectează bebeluşii ca urmare a consumului de apă cu nitraţi are simptome grave, care trebuie să-i trimită pe părinţi de îndată la medic: agitaţie; greutate în respiraţie – dispnee; bătăi rapide ale inimii – tahicardie; diaree sau constipaţie; învineţirea (cianoza) buzelor şi nasului, şi/sau a extremităţilor (mâini, picioare).
„Toxicitatea nitraţilor este cauzată de transformarea acestora în nitriţi la nivelul intestinului subţire. Methemoglobina (MeHb), rezultatul toxic cel mai întâlnit prin ingestia de apă provenind din fântâni sau puţuri contaminate, este un compus similar hemoglobinei, doar că ionul feros (Fe2+) (ion central al hemoglobinei) a fost ionizat la ionul feric (Fe3+), incapabil să asigure transportul oxigenului în sânge.
Nivelul normal al methemoglobinei în sânge este între 1 şi 3%. Afectarea transportului de oxigen se manifestă clinic atunci când concentraţia MeHb atinge concentraţii de 10% sau mai mari. Simptomul principal este cianoza (învineţirea), iar la concentraţii ale MeHb mai mari de 80% pot apărea asfixia şi moartea. Copiii sub trei ani sunt mult mai susceptibili, comparativ cu copiii mari şi adulţii, excepţie făcând femeile însărcinate şi persoanele cu anumite deficienţe genetice“, mai menţionează specialiştii INSP în lucrarea APA DE FÂNTÂNĂ: CONTAMINAREA CU NITRAŢI ŞI METHEMOGLOBINEMIA Ghid pentru medici de familie, medici igienişti DSP şi populaţie.
Apa de la reţea, neconformă într-o majoritate covârşitoare în Olt
Dacă apa din puţurile individuale, cele mai multe forate la mica adâncime şi în relativa apropiere a latrinelor şi a adăposturilor pentru animale, nu este sigură, iată că nici apa de la reţea nu poate fi în toate cazurile o soluţie.
Conform raportului DSP Olt în care apar şi cele două cazuri de intoxicaţie acută cu nitraţi, majoritatea covârşitoare a probelor de apă recoltate în 2020 din reţelele publice, indiferent că e vorba de aglomerări mici, sau, din contra, de oraşe şi municipii, arată probleme majore. La Slatina, din 28 probe prelevate, toate 28 sunt necorespunzătoare din punct de vedere chimic, chiar dacă bacteriologic apa de la robinet nu prezintă probleme.
La Balş, din cinci probe, toate cinci sunt neconforme chimic, la Corabia, din 23 probe, nouă nu corespund chimic, în vreme ce municipiul Caracal a înregistrat cele mai bune rezultate, respectiv cinci probe neconforme chimic din 37. În mediul rural, din 369 probe recoltate din 92 localităţi, 283 s-au dovedit neconforme fizico-chimic.
Vă recomandăm şi:
Toxiinfecţie alimentară: cele mai periculoase alimente şi toxine
Medic specialist în nutriţie: „Pandemia a făcut diabetul manifest“
Se încarcă comentariile...
