Sibiul cere Guvernului titlul de „Oraş al Unirii”
0
Istorici din Sibiu s-au alăturat reprezentanţilor Primăriei pentru a argumenta în faţa Guvernului de ce şi oraşul de pe râul Cibin merită un titlu onorific de „Oraş al Unirii“, în vederea aniversării centenarului Marii Uniri.
Demersul de la Sibiu vine ca urmare a celui iniţiat în vara acestui an de către Universitatea din Oradea. În vara acestui an, istoricii oraşului din vestul României, alături de administraţia locală, au redactat un memoriu către Departamentul Centenar din cadrul Guvernului, memoriu în care au detaliat de ce este important ca alături de Bucureşti, Iaşi şi Alba-Iulia - care au fost desemnate ”Capitale ale Unirii” - şi Sibiul, Aradul şi Oradea să primească titlul de ”Oraşe ale Unirii”.
„Post-unirea” Transilvaniei, gestionată de la Sibiu
În ceea ce priveşte importanţa Sibiului în procesul Marii Uniri, o scurtă pledoarie în acest sens a fost susţinută de către istoricul Sorin Radu, cel care în prezent este şi decan al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane. „Alba Iulia este un simbol naţional, nu vreau să critic acest lucru, dar vreau doar să precizez că la Alba Iulia s-a petrecut doar Adunarea de la 1 Decembrie. Care a fost pregătită printr-o întâlnire din 30 noiembrie. S-a încheiat la 1 decembrie Adunarea, în 2 decembrie a mai avut loc o scurtă şedinţă a organismelor care au administrat Transilvania până la integrarea acesteia în România Mare. Cele două organisme sunt Marele Sfat Naţional, un fel de Parlament ales la Alba Iulia, şi Consiliul Dirigent, un fel de guvern provizoriu care administra Transilvania. Din 2 decembrie acestea s-au mutat la Sibiu. Practic, în ceea ce priveşte mişcarea naţională şi lupta pentru unire, la Alba Iulia nu s-a mai întâmplat altceva. În schimb, la Sibiu avem activităţi politice, sociale şi culturale care au întărit conştiinţa naţională în rândul românilor şi care au făcut posibilă Unireaׅ“, a explicat prof. univ. dr. Sorin Radu.
Istoricii şi administraţia locală din Sibiu au discutat despre titlul de ”Oraş al Unirii”
Pledoaria sa a fost susţinută în faţa consilierilor locali ai Sibiului, alături de conducerea Primăriei Sibiu. Istoricul sibian a adus şi câteva argumente pentru a arăta de ce Sibiul - şi nu Cluj-Napoca, de exemplu - a fost oraşul în care au funcţionat organismele de însufleţire a sentimentului românesc şi, mai apoi, de implementare a Marii Uniri. „De ce la Sibiu şi nu în altă parte s-au dezvoltat aceste mişcări? Pentru un simplu lucru cunoscut de toată lumea şi care este, în continuare, funcţional. În contextul în care naţiunea română nu era recunoscută în Imperiul Austro-Ungar, nu avea drepturi politice - de exemplu nu participa la vot, erau excepţii cei care votau - obsesia românilor din Transilvania a fost aceea de a obţine egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni: germani, maghiari, secui. Or, la Sibiu, existând o administraţie săsească, aceasta a fost mult mai permisivă faţă de elementul românesc. De exemplu, la Sibiu românilor li s-a permis să se organizeze într-un grup politic, să se organizeze cultural şi social, în contextul în care în Cluj acest lucru nu era posibil, deoarece autorităţile maghiare nu au permis. Cu alte cuvinte, datorită unei atitudini extrem de înţelegătoare din partea comunităţii germane şi a autorităţilor locale s-au putut organiza aceste activităţi“, afirmă Sorin Radu.
Fast-food-ul din sediul guvernului transilvănean
Sorin Radu a vorbit şi despre cele două organisme care au condus Transilvania după momentul 1 decembrie 1918 – Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent. „Marele Sfat Naţional a fost un organism echivalent unui Parlament. A votat legi, dau două exemple: Reforma Agrară din Transilvania din 1919 sau cea electorală, prin care s-a introdus votul universal. Consiliul Dirigent era un guvern provizoriu, avea 15 resorturi, numite aşa pentru a nu se confunda cu ministerele de la Bucureşti şi, efectiv, a preluat Transilvania de la Imperiul Austro-Ungar şi a guvernat o perioadă limitată, aproximativ doi ani, până când Guvernul de la Bucureşti şi-a extins administraţia. Deci una peste alta, cred că sunt suficiente argumente pentru ca Sibiul, fără a pune, evident, în umbră Alba – Iulia, să poarte simbolic titlul de Oraş al Marii Uniri“, a mai argumentat Sorin Radu.
Primarul Astrid Fodor a confirmat susţinerea administraţiei locale în cadrul proiectului de acordare a titlului de ”Oraş al Unirii” Sibiului. „Dacă proiectul nostru va avea succes, vom vedea. Dar, într-adevăr, din ceea ce aţi prezentat dumneavoastră, Sibiul ar merita să poarte acest titlu. Chiar dacă este numai onorific, este un titlu important”, a declarat Astrid Fodor. Ea a anunţat că în vederea anului 2018, în care va fi celebrat Centenarul Marii Uniri, vor fi montate plachete pe toate clădirile din Sibiu care au legătură cu Marea Unire.
De Ziua Naţională, autorităţile depun coroane în faţa fostului sediu al Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Pentru a ascunde fast-food-ul care funcţionează acolo, intrarea şi geamurile sunt acoperite cu steaguri
Una din plachete ar urma să fie montată şi pe clădirea care a adăpostit sediul Consiliului Dirigent, aflată în centrul istoric al Sibiului. An de an, în faţa acestei clădiri autorităţile depun coroane de flori cu ocazia Zilei naţionale a României. Clădirea, aflată în proprietatea administraţiei locale, a fost închiriată de trei ani unui fast-food, astfel că la depunerile de coroane, intrarea în local este acoperită cu un tricolor de mari dimensiuni.
Celelalte exemple: de la ziare la politică
Printre exemplele de organisme româneşti date de istoricul Sorin Radu este cel al Comitetului permanent revoluţionar de la 1848. „Ca urmare a acestui comitet vor lua naştere o serie de activităţi naţional-culturale, între care Asociaţiunea română pentru cultura şi literatura poporului român – ASTRA, fondată la Sibiu şi care ulterior s-a extins în toată Transilvania. Aici a fost sediul episcopiei şi, mai apoi, al arhiepiscopiei românilor ortodocşi din Transilvania. Mai apoi a devenit mitropolie şi a fost, multă vreme, singura a românilor din Transilvania. Tot aici s-au înfiinţat cele mai importante ziare naţionale româneşti – Telegraful român şi Tribuna Sibiului, ziare care funcţionează şi astăzi şi care au avut o contribuţie remarcabilă la ceea ce înseamnă dezvoltarea şi educarea naţiunii române. Tot aici funcţionează, sub oblăduirea Mitropoliei, Institutul Teologic Român. Toate aceste instituţii de ce sunt importante? Pentru că au fost cele care au creat elita naţională, elita culturală, i-a învăţat pe români să se organizeze social şi cultural şi să îşi apere interesele naţionale. Fără aceste activităţi şi instituţii e de apreciat că legile de maghiarizare ar fi avut un mult mai mare succes“, a mai spus Sorin Radu.
El a mai amintit şi de Dieta românească de la Sibiu, de la 1863, prin care românii şi-au câştigat dreptul de a fi reprezentaţi în instituţiile parlamentare maghiare. Un alt exemplu este cel al primului partid al românilor din Transilvania, Partidului Naţional Român, înfiinţat la Miercurea Sibiului şi a cărui conducere a funcţionat la Sibiu.
Se încarcă comentariile...
