Învăţământul superior sibian, o poveste veche de peste 200 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Istoria învăţământului superior de la Sibiu începe în 1786, odată cu iniţierea Cursului Preparandial de Învăţători de la Sibiu, şi continuă până în zilele noastre când Sibiul a devenit un centru universitar cu peste 20.000 de studenţi.

Începuturile învăţământului superior sibian se leagă de iniţierea, în anul 1786, a Cursului Preparandial de învăţători din Sibiu, una din primele instituţii şcolare cu caracter pedagogic din Transilvania. În anul 1850, potrivit www.ulbsibiu.ro, Cursul Preparandial din Sibiu şi-a modificat profilul, devenind un Institut Teologico-Pedagogic de Grad Superior care a oferit iniţial cursuri de doi ani şi, începând cu anul 1861, cursuri de trei ani. Simultan, a fost înfiinţată o secţie pedagogică cu un program de studii de patru ani. În paralel s-a organizat şi cursul de pregătire a viitorilor preoţi din eparhia ortodoxă românească a Transilvaniei, marcând începutul învăţământului teologic din Sibiu.

”Adevărata cărămidă de la care a pornit zidirea universităţii sibiene a fost pusă în perioada de refugiu a Universităţii ”Regele Ferdinand I” din Cluj la Sibiu (1940-1945). În urma Dictatului de la Viena din august 1940, Universitatea “Regele Ferdinand I” a fost evacuată într-un timp scurt, hotărârea mutării la Sibiu fiind luată la şedinţa Consiliului Universitar din 1 septembrie 1940. Principalul corp de clădire utilizat a fost liceul de fete Domniţa Ileana situat pe Bdul Victoriei nr.5-7 (construit între anii 1937-1940), în prezent sediul Facultăţii de Litere şi Arte şi al Departamentului de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă. Pe toată durata refugiului 1940-1945 a existat aceeaşi structură pe facultăţi, catedre, institute, sub coordonarea eminentului istoric Silviu Dragomir, ales preşedinte al Universităţii. Alături de acesta sunt de menţionat numele unor iluştri oameni de cultură precum Lucian Blaga (patronul universităţii sibiene începând din anul 1995), Ioan Lupaş, Constantin Daicoviciu, Emil Racoviţă, Emil Haţieganu, Onisifor Ghibu, ce au ţinut conferinţe, au constituit cenacluri literare şi au permis dezvoltarea cultural-socială a oraşului Sibiu.

Sibiul a câştigat, în perioadă de răscruce pentru istoria României de la începutul anilor ”40, o universitate şi dorinţa de a menţine o viaţă universitară şi după reîntoarcerea Universităţii ”Regele Ferdinand I” la Cluj începând cu anul 1945. Acest deziderat a trebuit să aştepte mai bine de 20 de ani, împlinindu-se în anul 1969 când i-a fiinţă Facultatea de Filologie şi Istorie din Sibiu ca secţie a Universităţii din Cluj-Napoca, alăturându-i-se apoi specializări precum Drept sau Mecanică şi devenind Institut de Învăţământ Superior independent (1976-1985).

În anii 1940-1945 a continuat să funcţioneze şi Institutul teologic ortodox ce a devenit Facultatea de Teologie ”Andrei Şaguna”, completând paleta de specializări universitare existente în Sibiu la mijlocul secolului trecut”, arată sursa citată. 

De la Facxultatea de Filologie şi Istorie la Institutul de Subingineri

În 1969, se înfiinţa la Sibiu Facultatea de Filologie şi Istorie din Sibiu ca filială a Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj. Studenţii învăţau în actualul sediu al Facultăţii de Litere şi Arte, iar prima serie a început cursurile pe 3 octombrie 1969. ”Începând cu anul 1971 alături de cele două specializări a fost adăugată şi secţia de limbă şi literatura engleză, iar, prin hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 775 din 30 iunie 1971, la Sibiu a fost deschisă o a doua facultate şi anume Ştiinţe Economice şi Administrative. Aceasta avea o durată de 4 ani şi a pregătit specialişti pentru administraţia locală. 

Ca urmare a restructurării învăţământului superior românesc la 1 iulie 1976 a fost înfiinţat Institutul de Învăţământ Superior din Sibiu ce avea în componenţă Facultatea de Filologie şi Istorie, Facultatea de Drept Economic şi Administrativ şi Facultatea de Mecanică. 

Dezvoltarea accelerată a centrului universitar sibian a fost oprită brusc în anul 1984, când prin decretul Consiliului de Stat nr. 213 din 23 iunie 1984 nu a mai fost acordată cifră de şcolarizare pentru profilele filologie, istorie şi drept, iar Institutul de Învăţământ Superior s-a transformat în Institutul de Subingineri, subordonat Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. Ca urmare a acestei hotărâri în anul 1987 a absolvit ultima promoţie a specializărilor filologie, istorie şi drept”, arată sursa citată. 

Activitatea universitară, reluată după Revoluţie

Activitatea universitară se reia la Sibiu în 1990. În primul an universitar al noii structuri şi/au deschis porţile cinci facultăţi, şi anume Facultatea de Litere, Istorie şi Drept, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Medicină, Facultatea de Inginerie şi Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare şi Textile. Lor li s/a adăugat, în septembrie 1991, Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar ”Andrei Şaguna”, devenit astfel Facultatea de Teologie ”Andrei Şaguna”.

La 12 mai 1995, când s-au împlinit 100 de ani de la naşterea marelui poet şi filozof Lucian Blaga, Universitatea din Sibiu a primit aprobarea oficială de schimbare a numelui în Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu. 

În prezent ULBS are în componenţă 9 facultăţi: Facultatea de Teologie, Facultatea de Drept, Facultatea de Litere şi Arte, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Medicină, Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului şi Facultatea de Ştiinţe Economice.

Vă mai recomandăm: 

Sibianul din SUA care i-a făcut pe englezi şi pe americani să „invadeze“ România. Pictorul Liviu Lee Vasu i-a cucerit pe străini cu galeria sa de artă din New York

Lee Vasu, un pictor de 36 de ani stabilit în SUA de 25 de ani, conturează o imagine extraordinară a Sibiului în galeria de artă pe care o deţine în „Marele Măr“. Ba chiar i-a incitat atât de mult pe străini cu peisajele sale, încât zeci de artişti americani, britanici şi coreeni s-au înghesuit să vină să vadă cu ochii lor locurile pitoreşti.

FOTO Lecţia tinerilor din diaspora care chiar fac România bine. 50 de români şi cea mai frumoasă poveste de viaţă: aduc tone de ajutoare sărmanilor din ţară

Un grup de tineri români împrăştiaţi prin toată lumea, dar uniţi de dorinţa de a face bine, adună tone de ajutoare pentru familiile sărace din România, pe care le distribuie personal. Uniţi de un sibian plecat în Germania, tinerii au înfiinţat, până acum, peste 30 de puncte de colectare şi au ajutat deja aproximativ 200 de familii.

FOTO Doi tineri din Sibiu şi o afacere deşteaptă: vacanţă într-o gospodărie ţărănească, filme în podul şurii, plimbări cu căruţa şi mâncare ca la bunica acasă

Doi tineri din Sibiu vă aşteaptă în weekend, într-o gospodărie ţărănească superbă din Mărginimea Sibiului, cu proiecţii de filme în podul şurii, plimbări cu căruţa, precum şi cu cele mai bune preparate tradiţionale româneşti.

Ultimul meşter din judeţul Sibiu care transformă sobele de teracotă în opere de artă. Fundaţia Prinţului Charles, printre clienţi

Pasiunea cu care Michael Henning meştereşte piesele pentru sobe aduce în atelierul lui de la Cisnădioara clienţi din toată România, dar şi din străinătate. „Adevărul“ vă spune povestea lui.

Doi profesori şi-au făcut propriul muzeu: „Casa cu păpuşi“. „Străinii ne spun să avem grijă de obiceiuri, să nu le pierdem, că ei le-au pierdut demult“

Maria şi Mircea Drăgan, doi profesori sibieni pasionaţi de folclor, şi-au transformat casa într-un muzeu în care au strâns costume populare şi păpuşi îmbrăcate în port tradiţional. „Adevărul“ vă invită într-un muzeul plin de suflet.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite