Directorul de muzeu care-şi ară pământul cu plugul tras de cal. „Fetele mele trebuie să crească precum am crescut şi eu“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cel puţin o dată pe săptămână, Ciprian Ştefan - directorul complexului ce găzduieşte cel mai mare muzeu în aer liber din România – lasă lucrul de la biroul din oraş pentru a munci pământul. Şi nu oricum, ci precum străbunii săi: cu plugul şi cu sapa.

Din 2014, numele lui Ciprian Ştefan este legat de Complexul naţional muzeal Astra, cel în cadrul căruia funcţionează mai multe muzee, printre care şi cel al Civilizaţiei populare tradiţionale „Astra“, care se întinde pe aproape 100 de ha în mijlocul pădurii Dumbrava Sibiului. 

De când se ştie, însă, Ciprian Ştefan şi-a mai legat de ceva numele: de lucrul pământului. Directorul general aminteşte că şi în vremea facultăţii, când a plecat din locurile natale ale Apusenilor, fiecare vacanţă de vară avea programul stabilit din timp. 

„Vacanţele de vară erau pentru a munci pe câmp. Avem boi, vaci, multe animale şi munceam pentru ca toamna să putem vinde un viţel-doi pentru a ne putea întreţine la facultate. Era greu pentru părinţi să ne întreţină pe toţi trei, în condiţiile în care ceilalţi doi fraţi ai mei sunt gemeni, cu un an mai mici decât mine“, aminteşte Ciprian Ştefan.

În grădina socrului

După ce a ajuns departe de locurile natale, Ştefan Ciprian şi-a mutat şi pasiunea de a munci pământul. Acum, el lucrează grădina socrului său, aflată în Şeica Mică, sat situat la aproape o oră de mers cu maşina de Sibiu. „Mie mult mai uşor să ajung acolo la sfârşit de săptămână decât să merg în zona Apusenilor. Cel puţin o dată pe săptămână merg la grădină. Şi nu doar în weekend, ci mai plec şi după serviciu că până seara acum mai sunt patru – cinci ore de lumină în care poţi lucra“, spune directorul general. De lucru găseşte întotdeauna: fie că e vorba de arat, de discuit, de semănat, de tuns pomii sau de săpat legumele.

image

Agricultura viitorului

Ciprian Ştefan spune că ceea ce lucrează el nu poate fi numită o agricultură de performanţă, dar crede că modul său de lucru poate asigura un viitor sustenabil. „Agricultura aceasta, ecologică să îi zic, a strămoşilor noştri, cred că va reprezenta viitorul cât de curând. Noi folosim în ziua de azi tot felul de concepte şi de cuvinte cheie precum «eco» sau «bio», când de fapt nu facem decât să punem în valoare cunoştinţele moştenite de la bunici şi străbunici: bălegar din grajd, arat cu calul, săpat cu sapa, discuit cu calul şi aşa mai departe“, arată Ştefan.

La munca pământului nu merge singur, ci este însoţit de fiecare dată de cele două fete ale sale. Cea mare, în vârstă de şapte ani, lucrează deja alături de tatăl său, atât cât o ţin puterile. „Fetele mele trebuie să crească precum şi eu am crescut: să ştie ce înseamnă munca la pământ şi să aibă dragoste de zona de provenienţă. Căci noi de la ţară ne tragem şi ele trebuie să cunoască acest lucru“, mai arată Ciprian Ştefan.

„Decât să stau într-un week-end la Sibiu, când nu sunt activităţi ale muzeului, bineînţeles că fug la ţară deoarece e o relaxare pentru mine. Şi o deconectare de la tot stresul de peste săptămână“, Ciprian Ştefan

Satisfacţiile: de la mâncare la educaţie

Ieşirea în natură, mişcarea fizică şi aerul curat sunt printre avantajele conexe ale celor care lucrează pământul, arată directorul de complex muzeal. Pe lângă faptul că, prin pasiunea sa, Ciprian Ştefan îşi obţine singur mare parte din hrana necesară familiei. ”Eu nu cumpăr mai nimic din magazine când vine vorba de zarzavaturi, carne de porc sau de pui. Mi se pare normal să fiu la ţară să muncesc, că mănânci ceva lucrat de tine şi ştii că e sută la sută curat“, mai enumeră Ciprian Ştefan din avantaje.

image

În faptul că alături de soţia sa îşi duce fetele să ajute la munca în grădină, directorul CNM Astra vede o metodă de educaţie, prin care este transmisă dragostea pentru pământ şi importanţa cultivării acestuia. „Suntem moştenitorii unei suprafeţe agricole: dacă nu îţi creşti copilul cu dragoste faţă de moştenirea asta, mai apoi ce se întâmplă? Ei nu vor dea importanţă acestui lucru, deşi de acolo porneşte identitatea noastră. Soţia mea şi cu mine plecăm de la ţară. Copiii mei sunt crescuţi la oraş, cu toate lucrurile bune şi rele de aici, dar trebuie să-şi cunoască identitatea: de ce pentru bunicii lor este important pământul, de ce era important să îl cultive şi ce înseamnă, de fapt, mâncarea sănătoasă“, mai spune Ciprian Ştefan.

Planurile sale în domeniul agriculturii nu se opresc aici. Alături de fraţii săi intenţionează să dezvolte o mică fermă de animale în zona natală a Apusenilor, unde există suprafeţe mari de păşuni neutilizate.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite