Cum s-a rezolvat dezastrul logistic în cazul ursului împuşcat la Sibiu: nu s-a rezolvat. Dacă un animal ar ajunge din nou în oraş, s-ar întâmpla exact la fel

La aproape şase luni de la împuşcarea unui urs care s-a plimbat pe străzile Sibiului, un alt animal sălbatic de aceeaşi talie intrat în oraş ar duce la acelaşi deznodământ: autorităţile nu au reuşit să încropească niciun protocol pentru astfel de situaţii.

A făcut înconjurul lumii ştirea de anul trecut referitoare la ursul care, după ce s-a plimbat pe acoperişurile caselor din zona centrală a Sibiului, a sfârşit împuşcat de un vânător chemat de autorităţi. Sibienii au ieşit să protesteze în stradă, iar preşedintele României, Klaus Iohannis (care, pe vremea când a fost primar, a asistat la împuşcarea unui tigru scăpat de la Zoo), a acuzat modul haotic de acţiune al autorităţilor.

La şase luni de la evenimente, protocolul cu reguli clare pentru astfel de situaţii pe care autorităţile sibiene l-au promis că îl vor pregăti nu există.

Preocupări din vorbe

Cristian Roman este cel care deţinea funcţia de prefect al Sibiului la vremea împuşcării ursului. El a fost cel care a anunţat demararea lucrului la întocmirea unui protocol pentru situaţiile în care un animal sălbatic posibil periculos intră în zonele locuite de oameni.

”Ca iubitor de animale eu am fost profund afectat. Am descoperit că avem proceduri inclusiv pentru asteroizi, dar nu avem pentru animale sălbatice”, spune acum Cristian Roman. Nu a reuşit să termine respectivul protocol, pe motiv că instituţiile cu care a lucrat nu au reuşit să ajungă la o înţelegere. Actualul prefect, Lucian Radu, a declarat prin purtătorul de cuvânt că este preocupat să ducă la bun final un astfel de protocol, dar nu a mai transmis niciun răspuns detaliat pe această temă.

Singura propunere, ignorată

În grupul de lucru creat la nivelul Instituţiei Prefectului Sibiu după incidentul din octombrie au fost invitaţi inclusiv reprezentanţii Animal Life, cea mai puternică organizaţie non-guvernamentală din Sibiu cu preocupări în zona protecţiei animalelor. De altfel, reprezentanţii acestei asociaţii au fost şi singurii care au întocmit un draft de „procedură de intervenţie şi protecţie a animalelor sălbatice care pătrund în zonele locuite”.

Documentul propunea ca reprezentanţii Direcţiei sanitar – veterinare să fie dotaţi cu arme cu tranchilizante, iar serviciul de intervenţie şi protecţie în astfel de situaţii să includă şi reprezentanţi ai Agenţiei de protecţie a mediului, ai Gărzii de mediu şi ai celei Forestiere. „De la autorităţile locale nu am primit nimic, niciun răspuns. Am primit doar un răspuns de la Ministerul mediului că se lucrează la un manual de bune practici”, arată Andreea Rosetti, vicepreşedinte Animal Life.

De la nivel central, în noiembrie anul trecut, a fost anunţată redactarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul de interne, ordonanţă care să dea în sarcina Jandarmeriei intervenţia cu arme cu tranchilizant. Doar că proiectul nu a mai ajuns pe masa fostului guvern.

Nicio armă cu tranchilizant

În momentul de faţă, singurele arme cu tranchilizant din Sibiu aflate în posesia unei instituţii publice sunt cele patru deţinute de instituţii subordonate Primăriei Sibiu: două sunt la Grădina Zoologică şi alte două, de putere mai mică, la serviciul care se ocupă de câinii comunitari. În urma scandalului de anul trecut, însă, semnalul transmis dinspre Primărie era acela că nu se va mai permite ca medicii veterinari ai Grădinii Zoologice să fie consideraţi răspunzători pentru tranchilizarea animalelor sălbatice intrate în oraş.

Pe de altă parte, nici Direcţia sanitar-veterniară nu are ce face în acest moment. ”DSVSA, prin legislaţia specifică, nu are atribuţii în capturarea, împuşcarea sau orice altă operaţiune asupra animalelor sălbatice, cu excepţia efectuării de analize de laborator în ceea ce priveşte rabia sau boli majore cu risc epidemiologic pentru animalele domestic”, arată Dan Farcaş, directorul DSVSA Sibiu.

În aceste condiţii, dacă tot poliţia va fi cea solicitată să intervină, reprezentanţii acesteia vor acţiona pentru protejarea cetăţenilor. ”Pe fondul lipsei de reacţie atât a fostului prefect, cât şi a altor instituţii care, mai mult sau mai puţin, aveau atribuţii în gestionarea acelei situaţii de criză, I.P.J. Sibiu în mod natural, pe baza atribuţiilor conferite legal menţionate anterior, şi-a asumat rolul de coordonator al acţiunii de diminuare a riscului pentru populaţia oraşului Sibiu”, mai arată acum Tiberiu Ivancea, şeful IPJ Sibiu, detaşat între timp în cadrul Inspectoratului general al poliţiei Române.

Până acum: un tigru şi un urs

Ursul care a ajuns în Sibiu în octombrie anul trecut provenea din pădurile din jurul oraşului şi a pătruns în zonele locuite urmând, pe timpul nopţii, culoarul verde al parcului Sub Arini, care face legătura între zona centrală şi marginea localităţii. A fost zărit în jurul orei patru dimineaţa, după care următoarea întâlnire cu oamenii a fost în jurul orei 07:30, în zona centrului istoric al Sibiului. A ajuns mai apoi pe acoperişurile unor case, după care s-a refugiat într-o curte unde a sfârşit împuşcat la ordinele poliţiştilor.

Ursul respectiv nu este singurul animal sălbatic care, în ultimii zece ani, nu a putut fi tranchilizat la Sibiu. În decembrie 2011, o tigroaică a ieşit din cuşca Grădinii Zoologice a cărei uşă a fost lăsată deschisă de un îngrijitor. Animalul s-a refugiat în pădurea din spatele grădinii unde, după ce s-a încercat tranchilizarea lui – dar dintr-o poziţie mult prea apropiată a trăgătorului -, a fost împuşcat de vânătorii chemaţi să sprijine acţiunea. Atunci, directorul Grădinii Zoologice a fost demis, uşile cuştilor animalelor periculoase au fost dublate, iar instituţia a mai primit o armă cu tranchilizante.