Alegeri locale 2016. Cine este Astrid Fodor, urmaşa lui Klaus Iohannis în fruntea Sibiului. Ce spune despre copilărie, familie sau hobby-uri

Urmaşa lui Klaus Iohannis în fruntea fostei capitale culturale europene la alegeri locale 2016 este viceprimar al Sibiului din 2008 şi prima femeie primar din istoria postdecembristă a oraşului.

Astrid Fodor are 63 de ani, este absolventă a Facultăţii de Drept Economic-Administrativ din Sibiu, iar din 1978 şi până în 1990 a fost jurisconsult şi apoi economist la Libertatea, una din cele mai mari fabrici din Sibiu. Din 1990 şi până în 1999 a fost şef serviciu vânzări iar din 1999 până în 2000 director comercial în cadrul aceleiaşi intreprinderi. Între 2001 şi 2002 a fost administrator al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. Sibiu iar din 2002 şi până în 2008 a fost, tot în cadrul Consistoriului, director economic. Din 2008 este viceprimar al municipiului Sibiu iar din decembrie 2014, primar interimar al fostei Capitale Culturale Europene, unde a devenit primar după alegeri locale 2016. 

Într-un interviu acordat în urmă cu doi ani cotidianului Adevărul, Astrid Fodor a vorbit despre copilărie, anii de studiu, familie, cum a trăit Revoluţia dar şi despre hobby-uri, preferinţe culinare sau vestimentare. 

Despre copilărie 

”Amintirile din copilărie sunt plăcute, dacă trăieşti într-o familie care te iubeşte. Eu am crescut într-o familie în care am fost singură la părinţi, am fost un copil răsfăţat căruia i se îndeplineau toate dorinţele, dar părinţii mei aveau o singură solicitare la adresa mea: să fiu cuminte şi să învăţ. Am copilărit în Sibiu, în Sibiu sunt născută, familia mea este familie de sibieni, veche şi de demult. Ştiu că mama mea încerca cu mine tot felul de experimente, nu exista curs la care nu trebuia să fiu dusă, începând de la balet la înot, inclusiv la călărie. Vreau să vă spun că m-a dus la patinoar, era de părere că trebuie să învăţ de toate. Nu am avut pasiune în direcţia asta, dar am fost un copil cuminte şi ascultător, multe m-au ajutat. Am învăţat să patinez, am învăţat să înot, la călărie m-am oprit, era încă baza hipică aici în Sibiu, erau caii aceia mari, îmi inspirau un pic de teamă şi reţinere. Părinţii mei au fost functionari”. 

Despre şcoala generală şi liceu

”Şcoala generală am făcut-o la secţia de limba germană la şcoala generală nr. 4, pe Spartacus, liceul l-am făcut tot secţia germană, 3 ani la Gheorghe Lazăr şi după aceea am fost mutaţi la Brukenthal, şi un an la Brukenthal. Am fost un elev normal, câteodată când mă gândesc înapoi îmi pare rău că nu am învăţat lecţie de lecţie, mai speculam câte o dată, ştiam că am notă, mai săream peste un anumit capitol, am fost un elev normal, ca toţi elevii, am avut note bune dar recunosc că uneori mai bine stăteam cu un roman în mână, şi aşa nu mă ascultă, lasă că învăţ când ştiu că mă ascultă. 

Atâtea amintiri plăcute păstrez din liceu şi din şcoala generală, era perioada când se făceau foarte multe excursii, am cunoscut practic prin excursiile organizate la şcoală toată ţara. Şi cu părinţii mei plecam în excursii dar cu şcoala era şi mult mai plăcut că eram între noi, între colegi, ţara, munţii, drumeţii, era la noi tradiţie, la secţia germană se punea foarte mult preţ pe excursii. Şi ce mi-a plăcut iarăşi, la noi, la liceu, s-a organizat un curs de dansuri clasice şi de bune maniere care nu se practica altundeva, era ceva specific şi ne-a ajutat foarte mult, am învăţat reguli de comportament în societate şi ne-a ajutat”. 

Anii de facultate 

”Facultatea am făcut-o aici în Sibiu, a fost în anii foarte buni ai comunismului, era începutul anilor 70, când se mai importau produse şi erau magazine cochete, tot centrul erau magazine cochete, începuseră produse din import, mai ales din partea de est, din Polinia, din Iugoslavia, erau foarte drăguţe, confecţii din Iugoslavia şi începuseră producţia românească, întreprinderile au fost modernizate şi aveau confecţii, pantofi foarte drăguţi, shopping-ul era o plăcere. Profesorii erau deosebiţi, bine pregătiţi, amabili, se purtau elegant cu noi, a fost o perioadă foarte frumoasă. Noi nu aveam cluburi, era clubul studenţilor, dar făceam petreceri acasă la unul la altul, era foarte fain, o perioadă extraordinară, vara ieşeam la grădinile de vară, erau restaurante de vară unde era inclusiv muzica, se dansa, la Bolta Rece era terasă cu dans, ne petreceam acolo serile”. 

Anii comunismului

”Erau perioade când ascultam Europa Liberă, erau perioade când nu ascultam, bruiajul era fantastic şi îţi crea o stare de disconfort. Nu puteam să ascult un post de radio dacă era bruiajul foarte puternic. Am avut norocul de a lucra într-o intreprindere condusă de profesionişti, nu condusă de partid şi nici de sindicat. Să ştiţi că erau rare acele intreprinderi, eu am avut această şansă. La noi au condus profesioniştii întreprinderea, sindicatul şi partidul nu erau implicaţi în actul de conducere, aveau un rol diin punctul meu de vedere mai mult decorativ. Nu s-a resimţit la noi mâna forte a partidului în întreprindere. Nu am ieşit niciodată din ţară în perioada respectivă, nu am avut rude apropiate plecate, am avut numai rude îndepărate care erau în străinătate”. 

Revoluţia

”Pur şi simplu nu am crezut că se va schimba sistemul, eram convinsă că e atât de adânc ancorat şi aşa de neclintibil, nici nu am îndrăznit să sper că se schimbă ceva. M-am gândit că este numai ceva aşa, de formă, care se termină cum a început, când au început mişcările în Timişoara. În momentul în care au început deja şi în Sibiu atunci am realizat şi eu că se petrece ceva serios. Era perioada când cu tot bruiajul ascultam Europa Liberă auzeam ce se întâmplă în Timişoara, am zis sigur acolo e o revoltă care va fi înăbuşită şi mai mult nu se va putea realiza. Dar când a curprins Bucureştiul, când a cuprins Sibiul, am realizat şi eu în sfârşit că se petrece ceva. Eram în Sibiu, am ieşit în stradă, ne-am dus în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor, îmi aduc aminte că era preotul Streza pe care îl cunoşteam pentru că şi soţul meu a fost preot şi au fost colegi de facultate, pentru mine era ceva deosebit că el dirijează acolo evenimentele. Atunci au început să tragă şi a trebuit să ne dispersăm, începuse chiar ce nu ne-am gândit că se va întâmpla. 

Tranziţia post-comunistă

”A fost o perioadă din punctul meu de vedere cu foarte multe provocări, am trecut de la un sistem la altul, trebuia să ne adaptăm din mers, însă mie mi-a plăcut foarte mult tocmai faptul că era altceva şi trebuia să te implici, să fii creativ, să vrei să faci ceva. Dintr-o întreprindere comunistă ne-am transformat practic într-una capitalistă. Se învârtea în economia de piaţă dar de fapt nu, cu aceleaşi metehne, dar trebuia să acţionezi pe piaţa liberă şi nu era uşor să te adaptezi la piaţa liberă. Toate aceste întreprinderi au fost retehnologizate, prin anii 60 până în anii 70, vă daţi seama că erau deja toate utilajele de care noi eram aşa de mândri erau de fapt după 30 de ani de uzură şi erau vechi şi în momentul în care te-ai confruntat cu piaţa liberă, cu importurile care au început să curgă, cu materialele ieftine aduse din Turcia şi de oriunde, a fost o provocare şi mie mi-a plăcut acea perioadă pentru că era ceva nou şi ieşeai din monotonia aceea zilnică şi trebuia tu însăţi să găseşti soluţii, nu ţi se mai dictau soluţii din altă parte, trebuia să găseşti tu o soluţie”. 

Familie şi timp liber

”Am doi băieţi şi am două nepoţele, un băiat e căsătorit şi are două fetiţe, şi la ele cu aceleaşi pretenţii la învăţătură. Educaţia este primordială, educaţia făcută în primii ani de copilărie, poate nu 7 chiar 10-14 ani, educaţia nu se termină la 7 ani. 

Principalul meu hobby este cititul, din păcate nu am mai prea putut în ultimele luni să mă dedic acestui hobby, e şi cel mai deconectant să citesc, vacanţe nu prea multe, concedii puţine, nu am o destinaţie favorită, mă simt bine practic oriunde, numai să ajung să plec o dată. Ascult toate genurile de muzică, când nu lucrez ceva unde trebuie multă contribuţie intelectuală în continuu merge radioul sau un post de muzică. 

Mâncarea preferată, ţinute şi accesorii

”Îmi plac foarte multe mâncăruri, ar fi lista prea lungă. Sunt gurmandă şi mănânc cu multă plăcere. Îmi place mâncarea gustoasă, bine gătită, bine condimentată, nu ţin o dietă, am început în ultimul timp şi eu să mănânc mai multe fructe că sunt foarte sănătoase ceea ce nu înseamnă că sunt chiar înnebunită după ele dar le mănânc că sunt sănătoase, aş prefera să mănânc o bucată de tort. 

Garderoba, îmi cumpăr 90 la sută din produse de pe internet, de la producători din România şi sunt chiar foarte mulţumită, am descoperit câteva firme cu care nu am nici chiar cea mai mică problemă, mărimea care o comand mi-e perfectă, nu trebuie să modific nimic, nici măcar un centimetru la tiv. 

Accesoriile sunt foarte importante, dar eu nu folosesc prea multe, sunt clasică, folosesc în general perle sau lănţişor de aur cu ceva, dar îşi au rolul lor, bineînţeles, la orice ţinută accesoriul este important”.