Un sătmărean a înfiinţat singura livadă 100% ecologică din judeţ. Merele sunt transformate în suc natural sau pălincă

Merele ecologice sunt culese manual şi vândute apoi pentru consum sau transformate în suc natural sau în pălincă

Un sătmărean a înfiinţat, la Homorodu de Jos, o livadă 100% bio, care se întinde pe 14 hectare. Merele ecologice sunt culese manual şi vândute apoi pentru consum sau transformate în suc natural sau în pălincă.

Inginerul Ioan Pop a dat naştere, din pasiunea pentru pomicultură, primei şi singurei livezi ecologice din judeţul Satu Mare. Aceasta se află în localitatea Homorodu de Jos, se întinde pe o suprafaţă de 14 hectare şi cuprinde meri, pruni, vişini, viţă-de-vie şi plante de nutreţ.

Ioan Pop a înfiinţat în 2004 firma PROVIVO, denumire care să redea întocmai ceea ce îşi dorea să facă.

„Denumirea am ales-o cu gândul de a practica agricutura ecologică“, explică inginerul Ioan Pop.

A pornit mica afacere de familie cu câteva mii de euro, când a cumpărat şi arendat suprafeţe de teren amplasate în zone favorabile speciilor pomicole. În 2008 a pus pe picioare livada de meri, iar doi ani mai târziu a trecut la diversificare şi a plantat soiuri de prun, vişin, cireş şi cais. Din anul 2009, întreaga suprafaţă este înregistrată ȋn agricultura ecologică.

Inginerul Pop spune că, de la înfiinţarea livezii, nu s-au folosit niciun fel de îngrăşământ şi chimicale în afara celor admise pentru agricultra ecologică, pe care le procură din Italia, Ungaria şi România. Iar la înfiinţare s-au folosit doar soiuri de măr rezistente la rapan şi făinare. Livada a fost realizată în sistem intensiv, cu 800 de pomi/hectar, cu o distanţă de 5 metri între rânduri şi 2,5 metri pe rând.

Fructele, culese manual

Toată cantitatea de mere culeasă într-o zi este sortată, depozitată la rece, apoi prelucrată. Localnicii culeg manual fructele. Cele mari şi frumoase sunt aranjate în lădiţe pentru a fi vândute ca atare, altele, la fel de sănătoase, merg direct la fabrica de suc. Merele care nu corespund standardelor sunt depozitate separat, fiind destinate cazanelor de pălincă. Cea mai mare parte a livezii cu mere este cultivată cu soiul „Florina“, un soi de consum.

În ceea ce priveşte cireşele şi vişinele, acestea sunt vândute ca atare. Doar seminţele de floarea soarelui sunt trimise acelor mori vechi unde se procesează şi se transformă în ulei bio.

Producţia de mere la soiul Florina, al cărui potenţial ajunge la 40 tone/hectar în sistemul convenţional de cultură, este mai mică în plantaţia ecologică, ajungând la 25-30 de tone. Asta înseamnă că, de pe suprafaţa de la Homorodu, Ioan Pop obţine aproximativ 120 de tone de măr.

„O parte a recoltei o vând în magazinele care au raion specializat de produse eco, iar restul merge la procesare, pentru suc natural, care este destul de solicitat“, spune Ioan Pop.

De exemplu, din merele ecologice se face suc natural, fără adaus de zahăr, conservanţi sau apă. Pentru a-şi păstra cât mai mult timp calităţile, este ambalat în sistemul Bag-in-Box, o alternativă modernă şi ecologică faţă de sistemele clasice de genul sticle sau PET-uri.

Investiţii pentru irigaţii

Ioan Pop speră că producţia de pe ferma sa de la Homorodu de Jos ă crească în viitor, având în vedere că, în prezent, desfăşoară o investiţie cu fonduri europene. Proiectul, în valoare de 130.000 de euro, vizează introducerea unui sistem de irigaţii şi achiziţionarea de utilaje specializate. 

Vă recomadăm şi

Livada cu autoservire, în care clienţii îşi culeg singuri fructele eco

Spectacolul „Livada de vişini“, în interpretarea studenţilor de la UNATC

→

Imaginea 1/6: livada homorod