Unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară stă pe o imensă comoară naturală. Care sunt zonele care l-ar putea transforma într-un paradis turistic

Natura a fost generoasă cu locuitorii din zona Caraş Severinului FOTO wikipedia.ro

Caraş-Severinul este unul dintre judeţele cu cel mai mare potenţial turistic din România. Aici se poate practica turism balnear, montan, industrial, cultural, vânătoare şi pescuit etc.

Caraşul are în momentul de faţă patru rezervaţii (parcuri naţionale), una dintre cele mai spectaculoase staţiuni balneoclimaterice, Clisura Dunării, Munţii Banatului etc.  Din păcate paragina şi dezinteresul fac ca una din cele mai frumoase zone a ţării să fie printre cele mai sărace.  

Cu ajutorul unor oameni implicaţi în fenomenul turistic din această parte a ţării, ziarul Adevărul a încercat să întocmească un top al celor mai importante locuri care ar putea transforma zona în una dintre cele mai căutate. 

Ioan Popa, unul dintre cei mai mari investitori din turismul cărăşean, astăzi primar al Reşiţei, spune că potenţialul turismului de iarnă e imens. “Din punctul meu de vedere ar trebui să valorificăm turismul de iarnă în masivul Ţarcu, mai cu seamă că relieful e perfect adaptat pentru schi. Dacă ar fi amenajat, Ţarcul ar putea să concureze cu orice staţiune de iarnă din Europa.  Pentru perioada de vară, Semenic – Gărâna, având în vedere că avem o tradiţie extraordinară a festivalelor de jazz, folck, blues, house la Văliug. Nu e de neglijat Herculanele şi zona de Clisură a Dunării, până la Cazane. Astea sunt zonele de forţă, care dacă ar fi exploatate ar aduce bogăţie în zonă. În afară de astea, sunt zone punctuale: Valea Almăjului, Rudăria, Cascada Bigăr, Cascada Beuşniţa şi aşa mai departe", spune Popa.

Cornel Popovici Sturza, preşedintele Asociaţiei GEC Natura, una din cele mai active organizaţii ecologiste din Caraş-Severin, spune că la partea urbană Caraşul e modest, însă natura a fost extrem de generoasă şi a compensat ce oameni nu au fost în stare să facă. “Ca şi turism de valorificarea a patrimoniului natural aici am putea concura cu multe zone din Europa, desigur dacă am avea infrastructura de vizitare adecvată. Pe primul loc aş pune Clisura cu Cazanele Dunarii şi Ciucaru Mare din Dubova – Eselnita. Pe locul al doilea Muntele Semenic (lacurile, Valiug, Secu, Trei Ape). Urmează apoi Cheile Nerei şi Valea Beiului (comuna Sasca Montana), Valea Cernei cu Băile Herculane, Valea Minişului şi Cascada Bigăr”, afirmă Popovici.

Am cerut şi părerea unui cunoscut blogher din zonă, fotograful pasionat de natură Petre Dalea. Acesta spune că dacă nu se investeşte în infrastructură, Caraşul nu va deveni niciodată un judeţ turistic.  “Nicio zonă singură şi nici toate împreună nu pot face din Caraş-Severin „cel mai turistic” judeţ din ţară pentru ca lipsesc multe „chestii” de infrastructură. În unele locuri, drumurile de acces sunt deplorabile, în altele lipsesc posibilităţile de cazare etc. Caraş-Severinul are multe zone cu un mare potenţial, aşa că nu prea cred că se poate face un top în adevăratul sens al cuvântului. Ar fi Băile Herculane, Cheile Nerei – cele mai lungi chei din ţară , Cheile Caraşului, Clisura Dunării şi Măgura Zimbrilor de la Armeniş” spune Petre Dalea.