Povești spectaculoase de altădată. Lucrurile surprinzătoare pe care le făceau oamenii la „Casină” și „Căfană” FOTO
0În vestul țării a existat pe vremuri un casino despre care se mai pomenește și astăzi. Cazinoul din Pecica, pe care localnicii îl numeau „Casină” şi „Căfană”, a intrat în conştiinţa comunităţii însă, oarecum surprinzător, nu este vorba despre jocuri de noroc.
Casinoul era un loc de agrement şi dezbateri intelectuale. A fost înfiinţat în 1882, fondatori fiind József Kripp, Soma Povázsay, Marcel Issekutz şi József Szomorú, Înaltul reprezentant al statului în administrarea plasei Pecica - József Schenk, secretarul comunal Soma Povázsai, Marczel Issekutz, directorul Şcolii Elementare de Stat din Pecica Maghiară István Szomorú şi alţii.
Cea mai veche statuie a Pecicăi datează din 1773 şi îl reprezintă pe Sfântul Ion de Nepomuk. Statuia a stat în piaţa din faţa Casinoului până în 1949 şi apoi a fost mutată, din iniţiativa autorităţii locale, în actualul său loc (Parcul Sfânta Treime).
Intelectualitatea locală
Ca toate aceste date să poată fi publice, iar pecicanii să nu uite ce au reprezentat odinioară clădirile orașului, Dacian Don și Camelia Chifor, cei au luat la pas localitatea, ne pun la dispoziție câteva date.
Astfel, aflăm că Asociaţia Casino – Pécskai Casino Egyesület era frecventată de intelectualitatea locală, maghiari şi români, precum şi de comercianţi.
Asociaţiile Casino, KÖR (Cerc) şi Corporaţia organizau periodic, dar şi cu anumite ocazii speciale, baluri, cu invitaţii tipărite în tipografia din localitate, ofereau cadru propice pentru petrecerea timpului liber, precum şi pentru discuţii privind viaţa economico-socială de zi cu zi. Aceste organizaţii şi-au putut îndeplini menirea până la instaurarea regimului totalitarist de după 1945. La sfârşitul anilor ’40, aceste asociaţii au fost îndepărtate forţat din sediile lor, care au primit altă destinaţie. Astfel, autoorganizarea societăţii locale maghiare a avut de suferit.
„S-a găsit o chitanţa prin care un învăţător şi-a achitat cotizaţia de membru al Asociaţiei Casino. Casinoul, pe care pecicanii de rând îl numeau „Casină” şi „Căfană”, a intrat în conştiinţa comunităţii. La „Casină” intrau, cel puţin în perioada interbelică, numai „domnii” (intelectuali, bancheri şi comercianţi de vază). În folclorul local s-a păstrat şi o strigătură-blestem: „Şadă dracu’-n tine nană/ Cum şed domnii la căfană!”. Aici, domnii, îşi beau cafeaua şi discutau politică şi cultură. În serile de sfârşit de săptămână cânta orchestra, se dansa şi se socializa până în zori. Ţinuta era obligatorie. Bărbaţii intrau la costum şi cu „clopţilinder” (pălărie înaltă, festivă), iar doamnele, cu rochii lungi, cape, eşarfe, pălării cu boruri late, „ca dă duminică”. Se intra cu rezervări, fiind loc pentru peste o sută de oameni; cine nu avea loc la masă, nu intra”, spune Dacian Don.
Meniul era bogat şi ales, aici existând, de fapt, cel mai mare restaurant, evident, cu bucătărie proprie şi personal şcolit.
Grădină de vară
În faţa Casinoului exista o frumoasă Grădină de vară, înfrumuseţată cu pomi şi flori, cu mese de exterior din fier forjat, cu modele, cu podium pentru orchestră, şi împrejmuit cu gard, tot de fier, în postament zidit.
Rozalia Ziţa Niculescu mărturiseşte: „Trupa Gajore era condusa de tata şi nu cânta după ureche... el a plecat în 1965 să cânte la „Bulevard”, Arad. A fost unul dintre cei mai buni chitarişti din România! Mi-e tare dor de vremurile acelea!”.
Asociaţia Civică din Pecica Maghiară, înregistrată în cartea funciară cu numele Pécskai Függetlenségi Polgári Kör, în anul 1896, a fost deposedată de clădirea cunoscută sub numele KÖR (de fapt, asociaţia agricultorilor maghiari înstăriţi din Pecica Maghiară, (azi - sala de sport şi laboratoarele Şcolii Generale nr. 2 din Pecica), prin sentinţa civilă nr. 339, din 6 martie 1958, a Tribunalului din Rovine. Aceeaşi soartă i-a revenit şi clădirii cu 16 încăperi a Asociaţiei Casino – Pecica, prin sentinţa nr. 357, din aceeaşi dată. Argumentul de căpătâi al sentinţelor judecătoreşti a fost acela că imobilele au fost părăsite de proprietari.
Conform sentinţei, în anul 1948, aceştia nu au luat măsuri de administrare a imobilelor, nu au nominalizat un administrator, care să le fi întreţinut, şi că imobilele au fost în folosinţa comunei Rovine, respectiv a Consiliului Popular al raionului Pecica, deşi conform primului articol al Decretului nr. 111 din 1951 şi al Regulamentului de aplicare nr. 6491 al acestuia, emis de Ministerul de Finanţe, la 6 august 1951, oricare imobil, care de cel puţin un an a fost părăsit de proprietar, trebuie calificat ca fiind fără stăpân, iar proprietatea trebuie întabulată în favoarea statului român.
Citaţiile au fost aduse la cunoştinţa pârâţilor prin afişare. Asociaţiile chemate în judecată nu au fost reprezentate în instanţă de nimeni. Sentinţele au fost comunicate tot prin afişare. După spusele pecicanilor, membrii asociaţiilor nu au considerat că ar fi oportun să se prezinte în instanţă întrucât în acei ani li s-au luat pământurile, iar ei au fost maltrataţi bestial.
„În anii de după instaurarea regimului comunist, Căsina pecicană a trecut la Cooperativa de Consum. În partea stângă s-a păstrat restaurantul, iar în partea dreaptă s-a înfiinţat un bar. Grădina de Vară a mai funcţionat câţiva ani, apoi a fost desfiinţată. În prezent, această frumoasă clădire, în stil Art Nouveau, de sfârşit de Belle Epoque, se află în administrarea Primăriei şi a Consiliului Local Pecica. Aici au avut loc ample lucrări de restaurare şi modernizare complete, începând din anul 2007. În partea stângă a fost amenajată Sala Festivă a Primăriei Oraşului Pecica, sală în care au loc o mare parte a evenimentelor culturale: lansări de carte, concerte, dezbateri culturale, simpozioane internaţionale, precum şi şedinţele festive ale Consiliului Local Pecica. Sala, foarte elegantă, dispune de toate utilităţile moderne necesare desfăşurării în condiţii optime a oricărui eveniment: internet, retroproiector, sonorizare etc. În partea dreaptă se află sala de şedinţe şi întâlniri ale membrilor consiliului local”, afirmă Camelia Chifor.
Primăria orașului Pecica este condusă de către Petru Antal.
Se încarcă comentariile...
