Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, locul unde nici Raed Arafat nu te salvează de la moarte
0
Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti a revenit brutal în atenţia publică după ce un pacient a murit la scurt timp după ce a fost mutat, aproape forţat, prin intervenţia lui Raed Arafat, din unitatea medicală unde suferise o intervenţie chirugicală nereuşită. Catalogat de pacienţi ca „spitalul-morgă“ al Prahovei, colosul medical este, la rândul lui, un „pacient“ care nu se simte deloc bine
La începutul lunii octombrie, Petre Ionescu, un pacient de 73 de ani a fost internat şi operat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti pentru o colică biliară. Pentru că era tratat aproape inuman, legat cu feşe de pat, iar familia nu primea date concrete despre starea de sănătate a acestuia, care se înrăutăţea vizibil, rudele au lăsat la o parte orice jenă şi au apelat la o „pilă“. Au au ajuns astfel la secretarul de stat Raed Arafat care le-a obţinut o audienţă la conducerea spitalului. Mutat aproape forţat, într-un final, la Spitalul Militar Central, bărbatul a fost reoperat, dar a murit a doua zi din cauza complicaţiilor şi a unei peritonite care nu a fost observată la Ploieşti.
Povestea îngrozitoare, una comună pentru mulţi dintre pacienţii care ajuns în spitalele din România, a devenit publică prin intermediul uneia din fiicele pacientului Petre Ionescu, Alice Năstase Buciuta, redactorul şef al Revistei Tango. „Şi vom muri fericiţi, la adânci tinereţe“ este articolul în care Alice Năstase povesteşte cum şi-a pierdut tatăl din cauza unui lanţ întreg al nepăsării şi incompetenţei la spitalul din Ploieşti.
De la publicare articolului, zeci de persoane au relatat pe internet poveşti la fel de groaznice despre rudele care le-au murit în Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti.
Statistic, comparativ cu numărul populaţiei din Prahova şi al mărimii spitalului, la Ploieşti nu se moare mai mult decât în alte spitale de urgenţă din ţară, dar, dincolo de actul medical, lipsa de fonduri şi dotări, pacienţii vorbesc despre nevoia de schimbare a atitudinii personalului, de la infirmiere şi până la medicii specialişti, de incompetenţă şi de lipsa de umanitate a angajaţilor. „Nu or fi bani pentru medicamente, mobilier, dar pentru a face curăţenie în saloane, în grupurile sanitare, pentru a se purta uman, nu cred că trebuie fonduri prea mari“, spune unul din pacienţii care a ajuns la spitalul din Ploieşti.
55.000 de pacienţi pe an la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti
Dincolo de „partea umană“ a personalului, invocată des de pacienţi, coordonatele pe care se desfăşoară activitatea la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti nu sunt foarte diferite de ale altor spitale similare din ţară, atât în ceea ce priveşte finanţarea cât şi dotările sau salarizarea.
Este cea mai mare şi mai importantă unitate medicală din Prahova, prin care trec, anual, până la 55.000 de pacienţi. Spitalul este clasificat şi finanţat ca unitate medicală de categoria a III-a, dar este zilnic supraaglomerat pentru că este singurul pe o rază de 60 de km care asigură asistenţă medicală 24 ore din 24, cu linie de gardă continuă pentru investigaţii de laborator şi radioimagistică.
Peste 97% din cazurile care ajung aici provin din Prahova, dar la spital sunt trataţi şi bolnavi din Dâmboviţa, Buzău, Bucureşti şi Ialomiţa. 69% din cazurile care ajung la Spitalul Judeţean din Ploieşti sunt urgenţe, fie că este vorba de internări în secţii chirurgicale, fie pentru că afecţiunile necesită internarea în secţii medicale.
Din acest punct de vedere, spitalul din Ploieşti are şi câteva aspecte specifice. Industria puternică din judeţ face ca spitalul să fie solicitat foarte des pentru accidente de muncă, iar apropierea de DN 1 face ca aici să ajungă foarte des victime din accidente de circulaţie.
Supraaglomerarea cu pacienţi este dublată şi de deficitul de personal. Conform situaţiei de la 31 octombrie, spitalul are aprobate (în toate cele zece secţii din patru sedii – Nord, Boldescu, Buna-Vestire, Obor) 2.411 posturi, din care sunt ocupate doar 2.006, majoritatea vacantate în timpul disponibilizărilor din sistemul bugetar începute în 2010. Una din cele mai grave situaţii este la Unitatea de Primiri Urgenţe, unde din cele 24 de posturi bugetate sunt ocupate cu specialişti doar 9.
S-a vorbit foarte des de handicapul de a nu exista la Ploieşti un centru universitar, aşa cum se întâmplă la Bucureşti, Iaşi sau Cluj, de unde şi clasificarea de unitate medicală de gradul III şi lipsa de specialişti în domenii medicale de mare fineţe şi existenţa unor secţii pentru intervenţii chirurgicale complicate. De asemenea, apropierea de Bucureşti, de numai 60 de kilometri, face ca mulţi dintre pacienţi să se trateze în Capitală.
În colosul medical care este Spitalul Judeţean de urgenţă din Ploieşti, doar fondurile pentru salarizare ajung, lunar, până la 5 milioane de lei, conform datelor oferite de Consiliul Judeţean Prahova, iar cele pentru utilităţi (apă, energie electrică) la alţi peste 5 milioane de lei anual. (Sub)finanţarea vine în proporţie de 75-80% din contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar restul de la Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean – în special pentru investiţii în dotări şi plata utilităţilor, venituri proprii (chirii, analize, tomograf), sponsorizări şi donaţii.
Nevoile reale lunare ale spitalului pentru a acoperi cheltuielile de personal şi de bunuri şi servicii sunt de aproximativ 640.000 de lei, din care, în medie, în ultimii ani, unitatea medicală a primit doar jumătate. Este explicabil, poate, în aceste condiţii, de ce în timpul internării pacientul trebuie să cumpere singur aproape tot ce are nevoie, de la o simplă branulă la medicamente şi materiale sanitare.
Salarii de mizerie, şpăgi de sute de euro şi cazuri de malpraxis
Principala cauză invocată de angajaţii din sistem pentru proasta funcţionare a spitalelor, implicit şi a celui din Ploieşti, este, aproape întotdeauna, salarizarea, urmată de lipsa de dotări din spitale. Infirmierii şi îngrijitorii câştigă la Spitalul Judeţean din Ploieşti până în 1.000 de lei, asistenţii medicali între 800 şi 2.200 de lei, iar medicii între 1.000 şi 5.000 de lei. În toate aceste cazuri, este vorba de salarii mai mici cu cel puţin zece ori mai mici faţă de specialiştii similari din străinătate.
Aşa că nu este surprinzător că nu poţi deschide nici măcar uşa spitalului fără să laşi o şpagă sau un întreg lanţ de şpăgi. Un „mercurial“ neoficial, dar cunoscut pe de rost de toţi pacienţii care ajung la spitalul din Ploieşti arată că pentru o operaţie de apendicită trebuie să-l „omeneşti“ pe medic cu cel puţin 300 de lei, plus 100 de lei pentru anestezist. În schimb, o operaţie de hernie costă aproximativ 700 de lei, în timp ce cazurile complicate ajung la 1500 de lei. În aceeaşi măsură, cresc şi „tarifele“ pentru anestezişti, la 200, 300 sau 500 de lei. Ca să captezi atenţia unei asistente, ai nevoie de 10 lei pentru fiecare serviciu, în timp ce unei infirmiere trebuie să-i bagi în buzunar 5 lei. Pentru a completa „mercurialul“, pentru o operaţie de cezariană trebuie să-i dai unui medic din Ploieşti între 500 şi 700 de lei. „Dacă ajungi la Spitalul Judeţean din Ploieşti eşti ghinionist. Nimeni nu se uită la tine dacă nu începi să dai bani. Unde este omenia?“, întreabă retoric pacienţii pe internet.
Chiar şi aşa, medicii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, cărora pacienţii le bagă sute de euro în buzunar, au fost de nenumărate ori în mijlocul unor scandaluri de malpraxis. Anul acesta, un tânăr operat de apendicită a acuzat doctorii de incompetenţă după ce a rămas cu un picior aproape paralizat după ce i-a fost atins un nerv în timpul intervenţiei chirurgicale, iar o femeie a murit după ce nu a fost îngrijită, după cum povestesc rudele, pentru atacul cerebral pe care l-a suferit. Anul trecut, un bărbat a fost operat de apendicită în loc de meningită.
Recent, o cititoare Adevărul Ploieşti a semnalat că, în noiembrie, a depus o plângere de malpraxis la Colegiul Medicilor Prahova pe numele unui medic neurochirurg de la Spitalul din Ploieşti, după ce tatăl său internat cu o traumă cerebrală în urma unei căzături, a suferit o infecţie din cauza unei branule. Externat aproape mort şi inconştient, rudele l-au mutat la Spitalul Matei Balş unde bărbatul a suferit un accident vascular, iar ulterior a intrat în comă.
Bani insuficienţi pentru achiziţia de aparatură medicală
Nici dotările din spital nu au fost ocolite de reclamaţii, de la saltele, lenjerii şi paturi foarte uzate până la mese de operaţie vechi şi aparate medicale de specialitate pentru analize şi radiografii depăşite moral.
La sfârşitul anului trecut, un tomograf de 500.000 de euro a intrat în dotarea spitalului din Ploieşti, în condiţiile în care cel din unitatea medicală avea peste 10 ani. Achiziţia a presupus, iniţial, ca Ministerul Sănătăţii să plătească 90% din preţul acestuia, iar autorităţile locale în subordinea cărora se află unitatea medicală, în speţă Consiliul Judeţean Prahova, restul de 10%. Într-un final, banii, peste 1,9 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro) au venit în totalitate de la CJ Prahova. Similar au fost finanţate 10 paturi speciale pentru secţia ATI, de Anestezie şi Terapie Intensivă, în valoare de 220.000 de lei.
Fondurile pentru astfel de investiţii în dotări nu pot fi asigurate aproape niciodată de spital, astfel că salvarea vine din rectificările de la bugetul judeţului. Pe lista de aşteptare, înaintată Consiliului Judeţean Prahova, sunt mese de operaţie, monitoare, un electroencefalograf, un sistem chirugical intra-nazal şi un aparat Roentgen digital, pentru secţia de radiologie. Doar acesta din urmă costă 540.000 de lei.
Şi în cazul dotărilor, însă, părerea pacienţilor este tranşantă. „Din păcate, dotarea nu-i suficientă ca să-ţi fie salvată viaţa. Toţi medicii de acolo ar trebui reexaminaţi serios. Putem să băgam sute de miliarde în acest spital că mai mult decât să umplem buzunarele personalului de acolo, nu obţinem“, spune unul dintre pacienţii care a ajuns la spitalul din Ploieşti.
În timpul care a trecut de la mediatizarea cazului în care redactorul şef al Revistei Tango şi-a pierdut tatăl, pe internet a fost deschisă şi o petiţie, unde se cere să se pună capăt situaţiei şi se cere ajutorul autorităţilor judeţene şi centrale, parlamentarilor prahoveni, companiilor mari care îşi desfăşoară activitatea în Prahova pentru transformarea spitalului judeţean într-o unitate medicală capabilă să ofere condiţii decente de spitalizare pacienţilor internaţi în „spitalul-morgă“ al Prahovei.
Pe aceeaşi temă
Se încarcă comentariile...
