Legenda comorii de la Vărbila, ignorată de autorităţi. 50 de kilograme de aur şi argint, abandonate într-o pădure

Privite cu scepticism de către arheologii profesionişti, legendele despre sipete pline cu giuvaieruri din aur ascunse prin pădurile judeţului Prahova nu contenesc să revină constant în atenţia publicului şi mai ales a căutătorilor de comori.

Deşi nu există documente care să ateste existenţa unor obiecte de preţ ascunse din calea cotropitorilor fie de călugări, fie de boieri avuţi, autorităţile din Prahova şi-au arătat adesea interesul pentru căutarea acestora.

Cea mai vânată comoară este cea din zona satului Vărbila, din comuna Iordăcheanu. Despre existenţa acestor obiecte de preţ ascunse undeva într-o pădure aflată în imediata apropiere a mănăstirii Vărbila, a vorbit adesea în mod public fostul preşedinte al Consilului Judeţean Prahova. Acesta a declarat în anul 2013, la evenimentul organizat odată cu finalizarea lucrărilor de de restaurare a Ansamblului Medieval al fostei Mănăstiri Vărbila, că este interesat de această misterioasă comoară şi că va face demersurile pentru căutarea ei.

”Din toate discuţiile pe care le-am avut cu cei mai bătrâni din sat, cu părintele, am dedus că nu se poate ca acest loc ascuns să nu fie şi loc de tezaurizare. Din ce am auzit eu, legenda începe să se confirme. Muzeul Judeţean de Istorie Prahova este dotat cu aparatură relativ bună pentru căutări la un metru şi jumătate adâncime şi, dacă lucrurile se confirmă, se va aduce o scanare care face în trei săptămâni un hectar de scanare. Nu putem spune exact locul, dar povestea spune că din turla bisericii la o mie de metri ar fi. în 1940 la baza turlei bisericii s-a descoperit o parte din comoară, zidită într-un intrând ascuns. Povestea spune că jumătate era aici, jumătate acolo. Cealaltă jumătate a comorii există şi o voi căuta. Este cam la trei kilometri de mănăstrea Vărbila. Cred că vorbim de cca 35-40 de kg de aur şi argint, dar nu greutatea contează, ci valoarea de patrimoniu”, declara Mircea Cosma în urmă cu cinci ani.

Oficial, căutările acestei comori din pădurile de la Vărbila nu au început nici în ziua de astăzi. Contactată de ziarul Adevărul, Marinela Peneş a declarat că Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova nu a fost solicitat şi nici implicat în căutarea aurului de la Vărbila.

Dacă ridici comoara din locul în care ai găsit-o, îşi pierde din valoare

Legenda spune că la mănăstirea din Vărbila obişnuia să vină să se roage chiar Mihai Viteazu împreună cu oştenii săi înainte de o luptă importantă. Lăcaşul de cult se află într-un loc izolat, aflat la aproximativ 30 de kilometri de Ploieşti, în imediata apropiere a unei zone împădurite. Se spune că în timpul unei bătălii, călugării, speriaţi de iminenta apropiere a duşmanilor, s-au refugiat în această pădure, luând cu ei tot ce aveau mai de preţ, cărţi, obiecte de cult din aur şi argint. Nu există o hartă care să indice măcar cu aproximaţie locul ascunzătorii, însă de la o generaţie la alta s-au transmis indicaţii prin viu grai cu privire la zona unde ar putea să fie ascuns aurul. Mai mult, gura satului spune că locul de taină s-ar vedea chiar din turla bisericii.

Alin Frânculeasa, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie Prahova, spune că nu este la curent cu legendele locului, ba mai mult, în general profesioniştii ignoră acest soi de poveşti, care nu au ca fundament un document. În plus, arheologul a precizat că nu de puţine ori în zonele despre care se ştie că ar fi ascunse astfel de ”comori” şi-au făcut apariţia căutători de ocazie. Chiar în zona Vărbila, în apropiere de heleşteul din sat, au fost găsite câteva monede de către un localnic. Aceste monede, susţine Frânculeasa, nu aveau legătură cu acea comoară vestită, fiind datate din perioada dacică.

În plus, arheologul a explicat că orice piesă găsită întâmplător de un căutător de ocazie, ”detectorişti”, cum sunt ei numiţi în rândul istoricilor, îşi pierde din valoare odată ce a fost mutată de la locul ei.

”Orice astfel de obiect este cu atât mai valoros cu cât poate fi plasat într-un anumit context, dacă este identificat cel care l-a deţinut, poate că l-a purtat un rege, altfel rămâne doar cu o valoare de patrimoniu”, a spus Alin Frânculeasa.

Tot pe raza judeţului Prahova, mai sunt indicate locuri unde s-ar putea ascunde comori. În comuna Drajna, un prahovean a găsit în urmă cu trei ani un adevărat tezaur în timp ce săpa un şanţ în curte. Tezaurul datat din epoca romană cuprinde aproape o sută de piese, bijuterii, monede şi lingouri din argint. Un alt loc pândit de vânătorii de comori este zona satului Mălăieşti din comuna Dumbrăveşti, unde a fost descoperit un castru roman. Pe timpul iernii, când arheologii se retrag, iar şantierul intră în conservare, apar hoţii de comori care caută cu ajutorul unor detectoare, dar şi în baza unor hărţi vechi obiecte ce s-ar putea ascunde prin pădurile locului. La fel se întâmplă şi în zona sitului arheologic de la Târgşorul Vechi, cel mai mare de pe raza judeţului Prahova, unde arheologii sunt concuraţi fie de localnici, fie de ”detectorişti” care speră să dea peste aurul romanilor.