Bogdan Petriceicu Hasdeu, masonul care i-a ridicat fiicei un „templu metafizic“, la Câmpina
0
Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români. Distrus de moartea fiicei, Iulia, i-a construit la Câmpina un castel plin de simboluri oculte, în care se regăsesc şi multe din elementele masonice
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) figurează pe lista de personalităţi a Marii Loje Naţională din România, Mare Lojă care administrează toate Lojile regulare de pe teritoriul României.
Potrivit mlnr.ro, „nu se cunosc data şi locul iniţierii sale, dar următoarele cuvinte, care îi aparţin lui Hasdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la Ordin: «Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Adevărul. Românismul este Umanitate, Libertate şi Adevăr». Fraza lui Hasdeu reuneşte , astfel, multe dintre principiile Masoneriei, cunoscute de iniţiaţi – responsabilitate, moralitate, iubire şi adevăr.
Cu o cultură fabuloasă, comparabilă cu cea a lui Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a născut la 26 februarie 1838, în Cristineştii Hotinului (astăzi în Ucraina). Din 1850 şi-a continuat studiile liceale la Chişinău.
În mediul universitar, Hasdeu era un personaj admirat pentru inteligenţa şi memoria sa, dar mai ales pentru uşurinţa cu care învăţa limbi străine. A urmat cursurile Facultăţii de Drept, însă era atras de literatură şi de domeniul istorico-filosofic. Primele sale scrieri au fost în limba rusă. Nu şi-a terminat studiile universitare la Harkov şi adată întors, s-a înrolat în armata rusă. A luat parte, ca sublocotenent, la Războiul Crimeei. În ianuarie 1860 a fost numit profesor la Şcoala Reală din Iaşi, iar în 1884, Academia Română i-a încredinţat misiunea de a redacta un „Dicţionar al limbii române“, căruia i-a dedicat 14 ani din viaţă.
Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii române din toate timpurile. În ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător şi un pionier al mai multor domenii ale filologiei şi istoriei României.
Moartea fiicei l-a răvăşit, îndreptându-l spre ocultism
Din păcate, în 1888, fiica sa Iulia Hasdeu, o poetă de mare talent, a cărei poezie scrisă în franceză prevestea o carieră extraordinară, moare, iar evenimentul îl zguduie definitiv pe Hasdeu, care intră într-o fază de declin a vieţii sale. În ultimii ani ai vieţii se stabileşte la Câmpina, unde construieşte un castel, un „templu metafizic“, cum a fost numit de presa interbelică şi se ocupă de practici spiritiste. De altfel, Haşdeu a construit mai întâi, între 1888 şi 1891 primul templu pentru Iulia, în cavoul din cimitirul bucureştean „Bellu“, iar între 1894 şi 1896 a înălţat castelul din Câmpina după planurile dictate de fiica sa în şedinţele de spiritism.
„Moartea Iuliei a răvăşit mintea lui Hasdeu. Acesta nu a lăsat în uitare totală ceea ce acumulase până atunci. Dacă opera lui ştiinţifică a suferit practic o cădere totală, sufletul său a trecut într-o nouă etapă de frământări şi căutari de răspunsuri. Dar opţiunea pentru spiritism nu l-a făcut să abandoneze complet simbolurile masonice şi înţelesurile lor tainice. Mormântul Iuliei şi Castelul Iuliilor de la Câmpina sunt pline de forme şi semne simbolice“, scrie profesorul ploieştean Constantin Nemeş în articolul „Hasdeu şi masoneria“.
Castelul abundă de simboluri masonice
Profesorul enumeră în favoarea acestei teorii faptul că pe faţada castelului se află „Ochiul Atoatevăzător”, simbol al lui Dumnezeu manifestat în omniprezenţa Lui. Delta sau triunghiul mistic înconjurat de raze care izvorăsc din centrul lui, reprezintă pe Supremul Arhitect şi Lumina Eternă a Înţelepciunii care-l înconjoară ca un ocean de slavă şi care se revarsă asupra întregii Sale creaţii.
Castelul ridicat pentru Iulia, iubita sa fiică, la Câmpina. FOTO Adevărul Ploieşti
De asemenea, plafonul albastru al mormântului şi cupola albastră a castelului (în culoarea lor iniţială) au corespondent în simbolistica Acoperământului Lojii, care reprezintă bolta cerească. Ca reprezentare a lumii, loja nu poate avea alt acoperământ decât bolta cerească.
Mobilierul reprezenta şi el o legătură făţişă sau ascunsă cu apartenenţă la masonerie a lui Hasdeu. „Existau spre exemplu, scaune triunghiulare din fier, şi este destul de greu de crezut că erau destinate odihnei trupului, dar uşor de presupus că aveau o destinaţie ezoterică“, spune Constantin Nemeş.
„Templul metafizic“ abundă şi de alte semne oculte: camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism, uşa masivă circular de la intrare, încadrată de două tronuri de piatră, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei. De asemenea, fundaţia castelului are forma unei cruci. În muzeu mai pot fi admirate tablouri, inclusiv cel al Iuliei în ziua morţii, obiecte de familie, dar şi biroul lui Haşdeu, unde se află şi masa de corespondenţă a Iuliei, adusă de la Paris. În birou există şi o ciudstă gaură în perete, pe unde, spunea Hasdeu, pătrundea în castel, din camera de spiritism, spiritul Iuliei.
Bogdan Petriceicu Hasdeu moare la Câmpina, pe 25 august 1907, în castelul ridicat pentru iubita sa fiică.
Pe aceeaşi temă
Samuel von Brukenthal, baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului
Se încarcă comentariile...
