Piteşti: Muncesc în ger ca să câştige o pâine (VEZI FOTO!)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sunt piteşteni pentru care locul de muncă devine un calvar pe timpul iernii, şi asta pentru sunt nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea în aer liber.

 „Iarna-i grea, omătu-i mare”... dar unii piteşteni tot trebuie să meargă la serviciu, pentru că, bineînţeles, acesta este singurul mod prin care îşi pot câştiga traiul. Fie că vorbim de vânzători de bilete sau de flori, de poliţişti comunitari sau angajaţi ai ADP, cu toţii îşi petrec orele de muncă în plină stradă, înfruntând gerul şi condiţiile vitrege.

În picioare toată ziua

De doi ani de zile, Ionela Buta, de 35 de ani, stă în picioare cât e ziua de lungă şi păzeşte o măsuţă înţesată cu bilete la bingo. Din când în când, câte un trecător se mai opreşte şi îi mai cere un tichet sau două. Cu mâinile înfofoloite bine în mănuşi groase, femeia se conformează. Apoi revine la activitatea de dinainte, scuturându-şi mâinile şi picioarele, ca să nu îngheţe.

image

Chiar dacă e îmbrăcată gros, Ionela Buta tremură de frig. Foto: Raluca Nicula

„M-am obişnuit, că nu am ce face. Mă îmbrac gros, am şosete de lână în picioare, mănuşi şi trei pulovere. Stau aici, în centru, de dimineaţa până seara, în fiecare zi a săptămânii, fără pauză”, spune femeia.

A degerat în timpul serviciului

Nici angajaţii ADP nu sunt mai norocoşi. Opt ore pe zi, aceştia ba fac pârtii prin centru, după care strâng zăpada şi o încarcă în cărucioare, ba dau cu mătura, ba şterg băncile. Spre deosebire de Ionela, ei însă fac mai multă mişcare, fapt care-i ajută să treacă mai uşor prin gerul năprasnic.

„Odată am îngheţat de frig, am degerat la picioare şi mi-a luat săptămâni întregi ca să-mi treacă. În rest, ca să mă încălzesc, îmi mai iau un ceai cald, o cafea, în limita bugetului nostru, că şi astea costă. La 600 de lei cât iau eu salariul...”, spune Dumitru Fieraru, de 54 de ani. Alături îi este colegul Florin, un tânăr de 28 de ani care spune şi el că este greu pe timp de iarnă.

„E dificil. Noroc că facem mişcare şi ne mai încălzim cât de cât”, spune el.

„Iarna nu-i ca vara” nici pentru cerşetori. De dimineaţă şi până seara, tanti Maria  se postează pe trotuar, mai sus de Muzeul Judeţean, şi apelează la mila trecătorilor. Că e ger, că e ninsoare, nu are ce face, trebuie să reziste. 

image

Numai cerşetor să nu fii pe aşa ger! Foto: Raluca Nicula

„E greu, mamă, ce să fac şi eu? Pe bătrâni nimeni nu-i vrea. Eu n-am familie, n-am pe nimeni. Cum să câştig şi eu o pâine? Gerul ăsta e tare nenorocit. Uite, adineauri, mi-a dat o doamnă cu suflet mare un pahar de ceai cald. Aşa îmi dau oamenii pe frigul ăsta, că le e milă de mine”, spune femeia.

Şi florile îngheaţă

Dacă oamenii îngheaţă, florile de ce n-ar avea aceeaşi soartă? Viorica Ştefan vinde frumoasele plante de toate culorile într-o tonetă din termopan amplasată lângă Piaţa Vasile Milea. Ea este cât de cât mai norocoasă, pentru că şi-a amplasat în interiorul incintei, în care de abia ai loc, un aparat de aer condiţionat şi un reşou electric.

image

Viorica Ştefan s-a baricadat în tonetă şi a dat drumul la aerul condiţionat. Foto: Raluca Nicula

„Am băgat toate florile înăuntru, că altfel ar fi îngheţat de tot, şi ce afacere mai făceam? Şi aşa, am redus marfa la jumătate că nu aveam loc cu ea toată în încăperea asta. Mi-e frig, dar asta ne este meseria”, spune femeia care recunoaşte că pe ger rar se mai opreşte cineva să cumpere câte o floare.

Piteşti

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite