Mărturia soţiei unui fost sclav de la Berevoeşti: „Am făcut plângere la poliţie, dar s-a muşamalizat“
0
Pe 25 ianuarie, încă şapte stăpâni de sclavi din localitatea argeşeană Berevoeşti, care au îngrozit o ţară întreagă prin metodele de tortură folosite, au primit pedepse cu închisoarea. Sentinţa, pronunţată de Tribunalul Argeş, nu este definitivă. Stăpânii de sclavi trebuie să achite la patru victime daune de 80.000 de euro. Jurnaliştii Adevărul au vorbit cu soţia unuia dintre sclavi.
Pedepsele pentru cei şapte stăpâni de sclavi condamnaţi sunt cuprinse între 4 an şi 8 luni şi 13 ani de închisoare cu executare, după cum urmează: Grancea Petre – 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare; Grancea Maria – 7 ani şi 4 luni închisoare cu executare; Grancea Laurenţiu – 13 ani închisoare cu executare; Grancea Alin – 7 ani şi 4 luni închisoare; Onică Cerasela – 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare; Furdui Ilie-Valentin–13 ani închisoare cu executare în regim de detenţie; Grancea Vasilica – 7 ani şi 4 luni închisoare cu executare. Stăpânii de sclavi condamnaţi trebuie să plătească câte 20.000 de euro daune morale la trei dintre victime: Bratu Ion Cristinel, Arsene Daniel, Bădescu Ioan şi Stan Marcel.
Unul dintre foştii sclavi, Daniel Arsene, a lucrat patru ani pentru romii din Gămăceşti fără să primească vreun ban. A fost şi bătut de mai multe ori, iar mâncare primea puţin şi rar. „Un amic i-a spus bărbatului meu prin 2011 de o ofertă de lucru în satul Gămăceşti, ceva legat de transporturi de lemne cu camionul, ca şofer. Romii i-au promis că îi dau 250 de lei pe cursă. Vă daţi seama oferta i-a plăcut, din câteva curse ar fi scos un salariu bun”, a declarat pentru Adevărul Elena Arsene.
„I-au promis 250 de lei pentru o cursă, dar nu i-au dat niciun leu, iar soţul meu a trebuit să lucreze pentru ei timp de patru ani, până în 2015. Soţul meu era angajat la uzina Dacia înainte să îl ia ăştia şi avea un salariu bun. A renunţat la serviciul de la uzină ca să lucreze pentru ei la Berevoeşti. Iar când le-a zis să îi dea bani, l-au bătut”, mai spune Elena Arsene.
În cei patru ani de sclavie, Daniel Arsene era lăsat doar o dată pe lună să treacă pe acasă a îşi vedea soţia şi fetiţa: „Îl dădeau voie să vină acasă o dată pe lună, însă şi atunci doar de dimineaţa până seara. Cum se apropia seara îi dădeau telefon să se întoarcă la Gămăceşti. Nu îndrăznea să se opună, pentru că îi era frică rău. Erau foarte răi, era prăpăd dacă nu făcea cum spuneau ei”.
„L-au forţat pe soţul meu să stea la cerşit în faţa unei biserici şi să facă pe surdo-mutul”
Elena Arsene ne-a descris şi la ce munci era supus soţul său: „Romii ăia de la Gămăceşti îl puneau transporte noaptea cu camionul lemne tăiate ilegal. În afară de asta, l-au forţat pe bărbatu-meu să stea la cerşit în faţă la Biserica Sf. Gheorghe din Piteşti. Trebuia să facă pe handicapatul, cum că ar fi surdo-mut, ca să impresioneze oamenii şi să îi dea bani... Poliţiştii au venit de câteva ori, i-au cerut documente de identificare şi l-a amendat pe el, nu pe ăia care îl aduseseră. A luat amenzi şi când transporta lemne. S-au strâns amenzi de mai multe mii de lei. După ce a început procesul cu stăpânii de sclavi anul trecut, nu a mai trebuit să plătim acele amenzi”.
În toţi cei patru ani cât soţul a fost în proprietatea stăpânilor de sclavi din Gămăceşti, Elena Arsene a încercat de mai multe ori să îl scape din iadul de la Berevoeşti. În zadar. Poliţia nu a avu reacţie. „Am făcut o plângere odată. S-a dus poliţia în Gămăceşti la ăia de îl ţinea. Era în curte cu ei, dar le-a spus poliţiştilor că nu vrea să plece. Apoi, o perioadă mai lungă, n-am mai avut nicio veste de la el. I-am întrebat pe romi ce face şi mi-au zis că s-a însurat cu o femeie de acolo. Eram însă sigură că nu e adevărat. Am făcut şi o sesizare la şeful de post din Berevoeşti, prin 2013 parcă, nu mai ştiu exact, dar n-a făcut nimic. Poliţistul respectiv m-a tot amânat, nu a făcut nimic. Am făcut plângere, dar s-a muşamalizat. Am declarat asta şi la DIICOT când m-au chemat la audieri. Până acum văd că nu a fost tras niciun poliţist la răspundere”, spune Elena Arsene.
La un moment dat, Daniel Arsene nu a mai vrut să se întoarcă ca sclav la Gămăceşti. Stăpânii săi au făcut însă scandal. „Au venit romii peste noi şi ne-au spart uşa după ce soţul a zis că nu vrea să se mai întoarcă. N-a avut de ales şi a trebuit să se întoarcă cu ei la Berevoeşti”, mai precizează Elena Arsene.
În noiembrie 2015, în timp ce era la Ştefăneşti, aproape de intrarea în Piteşti cu un transport de lemne furate, a reuşit să fugă. „Când a venit acasă, fetiţa nu l-a mai recunoscut. Slăbise mult rău, era palid la faţă şi avea o barbă foarte mare, ca de călugăr. Legat de pedepsele pe care le-au primit romii, mi se par mici la cât rău au făcut la atâţia oameni”, ne-a declarat Elena Arsene.
Pe 13 iulie 2016, după luni întregi de investigaţii, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti şi au înconjurat satul Gămăceşti. Nu mai puţin de 38 de romi, membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola, în comuna Berevoeşti (judeţul Argeş), persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv. Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.
Se încarcă comentariile...
