Gara Regală din Curtea de Argeş, lăsată în ruină de trei decenii de către autorităţi Când ar putea începe reabilitarea ei

Gara a fost acoperită cu nişte pânze ce imită designul de odinioară FOTO: Denis Grigorescu

Lăsată în paragină de trei decenii, Gara Regală din Curtea de Argeş, o bijuterie arhitectonică ridicată acum peste 120 de ani, mai are de aşteptat cel puţin până în toamna lui 2021 pentru începerea lucrărilor de reabilitare. După funeraliile Regelui Mihai din decembrie 2017, autorităţile promiteau că reabilitarea va începe rapid, lucru care nu s-a întâmplat.

După cinci licitaţii organizate în ultimii trei ani la care nu s-a prezentat vreo firmă, sucursala Regională de Căi Ferate Craiova şi societatea SM General Invest Slatina au încheiat, în această primăvară contractul în valoare de 167.445 lei, fără TVA, pentru elaborarea expertizei tehnice şi a documentaţie tehnico-economice (DALI), etapă premergătoare celei de a doua proceduri de licitaţie, şi anume elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de reparaţii la clădirea gării din Curtea de Argeş. Contractul a fost semnat în luna mai.

După cum ne-a declarat Oana Brânzan, purtător de cuvânt CFR SA, „termenul de predare a expertizei tehnice, a DALI, inclusiv obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire este de 12 luni, după care reprezentanţii SRCF Craiova vor pregăti documentaţia necesară lansării achiziţiei serviciilor de proiectare şi execuţie a lucrărilor de reparaţii la clădirea staţiei Curtea de Argeş”. Altfel spus, expertiza tehnică ar trebui să fie gata cel târziu în mai 2021. După care ar urma pregătirea documentaţiei pentru reabilitare, proiectarea şi execuţia, acestea durând cu siguranţă trei-patru luni în cel mai optimist scenariu. Practic, reabilitarea gării din Curtea de Argeş ar începe în toamna lui 2021.

„Gara din Curtea de Argeş este într-o stare deplorabilă. Cei de la SNCFR n-au făcut nimic pentru reabilitarea gării regale. O mare problemă este reprezentată şi de absenţa unor firme specializate pentru a reabilita clădiri de patrimoniu precum Gara Regală din Curtea de Argeş“, spune Cristian Cocea, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.

Construită la solicitarea Regelui Carol I şi inaugurată în noiembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeş, una dintre cele mai frumoase construcţii feroviare din România, este în prezent o ruină pe care autorităţile române s-au arătat până acum incapabile s-o reabiliteze.

Din 1989 şi până în prezent, în Gara Regală din Curtea de Argeş nu s-a investit niciun leu. Clădirea de patrimoniu, considerată una dintre cele mai frumoase şi mai importate din punct de vedere istoric din România, a făcut obiectul a numeroase discursuri pompoase în ultimele trei decenii.

Numeroşi politicieni sau administratori locali au afirmat în ultimii ani că starea jalnică a clădirii este o ruşine naţională şi că problema va fi remediată „de urgenţă”. Momentul de maximă demagogie a fost consemnat în decembrie 2017, la funeraliile Regelui Mihai I al României. Atunci, faţada clădirii a fost acoperită cu pânze gigantice, care simulează designul original al construcţiei, pentru momentul aducerii  trupului neînsufleţit al monarhului de la Bucureşti la Curtea de Argeş, cu trenul regal.

Evenimentul a stârnit emoţional naţiunea română, iar autorităţile au considerat de cuviinţă să cârpească dezastrul pe ultima sută de metri. Tot atunci, s-a promis din nou, de pe cele mai înalte poziţii ale statului român, că gara va fi reparată neîntârziat.

Primarul Constantin Panţurescu, de la Curtea de Argeş, declara în decembrie 2017, înainte de funeraliile Regelui Mihai: „Am făcut demersuri la ministrul Răzvan Cuc din aprilie (n.r.- 2017). Am avut trei rânduri de discuţii. Licitaţia, pentru renovare, reabilitare, am înţeles că s-a terminat la finele lunii noiembrie. Acum, să vedem când încep lucrările“. Iar lucrările nu au început nici acum.

La aproape doi ani şi jumătate de la funeraliile Regelui Mihai I, gara este acoperită în continuare cu pânzele între timp deteriorate.

Gara, construită la solicitarea lui Carol I

Gara datează din 27 noiembrie 1898, când a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul. Gara regală a fost construită la dorinţa lui Carol I, care se îndrăgostise de zona Curtea de Argeş şi stabilise ca loc de veci al familiei sale Catedrala Mănăstirii de la Curtea de Argeş.

Planurile gării i-au aparţinut arhitectului francez André Lecomte du Noüy, cel care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Parlamentul României aprobase în 1885 construirea a nouă linii de cale ferată în ţară, printre care se găsea şi aceea care urma să lege Piteştiul de Curtea de Argeş. Materializarea proiectului a întârziat însă din cauza lipsei finanţării. Decretul Regal nr. 1050/29 martie 1895 declara însă gara de utilitate publică şi lucrurile au început să se mişte din loc. Construcţia gării s-au încheiat în mai puţin de un an, iar inaugurarea s-a făcut pe 27 noiembrie 1898. Costurile de construcţie au însumat 7.887.846 lei aur, conform documentelor vremii.