Cum a fost achitat de instanţă un bărbat prins la volan fără permis de conducere şi beat criţă. Povestea halucinantă a şoferului fugar şi a maşinii dispărute
0
Un tânăr care, după ce a fost oprit în trafic de un echipaj de Poliţie, a luat-o la sănătoasa, a fost achitat de o instanţă din România, deşi n-avea permis, iar analizele au confirmat că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Din procesul verbal de constatare întocmit de poliţişti a rezultat că autoturismul nu a mai fost găsit la locul opririi, iar procurorii n-au putut demonstra că bărbatul a condus maşina dispărută.
Este vorba de o sentinţă pronunţată anul trecut, pentru o faptă din 19 decembrie 2014, petrecută în Moineşti. Noaptea, în jurul ore 1,00, o patrulă mixtă compusă dintr-un agent de poliţie şi un subofiţer de jandarmi, care efectua serviciul de patrulare pe raza oraşului, cu o autospecială a MAI, a oprit în trafic, cu ajutorul semnalelor luminoase, un autoturismu BMW de culoare albă, cu număr provizoriu.
Până aici, procedură standard! Din maşină a coborât însă un bărbat care, brusc, a luat-o la fugă.
Din probele administrate în timpul urmăririi penale, din declaraţiile inculpatului şi ale martorilor audiaţi în faza cercetării judecătoreşti, instanţa reţinut următoarea desfăşurare de fapte: “ Conform procesului verbal de constatare a infracţiunii (...), conducătorul autoturismului a coborât imediat, după care a plecat în fugă către spaţiul verde din spatele blocului (...) cu scopul de a se sustrage controlului documentelor, în alergare ciocnindu-se cu un suport metalic. În urma impactului cu suportul, persoana urmărită de lucrătorii MAI a căzut la sol. La faţa locului a rămas jandarmul plutonier, iar la locul în care se oprise autoturismul BMW s-a deplasat agentul principal de poliţie, acesta constatând că autoturismul nu se mai afla acolo. Ulterior a fost identificată persoana care coborâse în fugă din autovehicul, aceasta fiind inculpatul SA, care era sub influenţa băuturilor alcoolice (în urma testării cu etilotestul determinându-se valoarea de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat), inculpatul fiind de acord să fie condus la spital pentru a-i fi prelevate probe biologice” , după cum se arată în motivarea sentinţei penale pronunţate în această cauză, în mai 2016.
Din cauz aorei târzii, procesul verbal de constatare a fost încheiat în lipsa unor martori. După recoltarea de probe, la spital, s-a constat că “şoferul prezenta o alcoolemie de 1,00 gr. ‰”, la ora 02,00, conform buletinului de analiză toxicologică. În plus, potrivit verificărilor oamenilor legii, bărbatul nici măcar nu avea permis de conducere.
Un al treilea martor a pretins că el conducea maşina
A început procesul. În instanţă au fost audiaţi, pe rând, cei doi martori agenţi constatatori semnatari ai procesului verbal de constatare a infracţiunii şi un al treilea martor, care fusese audiat şi în faza de urmărire penală şi care a susţinut că, de fapt, el ar fi condus maşina la acel moment.
De altfel, pe parcursul cercetărilor s-au făcut verificări şi cu privire la autoturismul marca BMW oprit de lucrătorii MAI. S-a constatat că maşina aprţine a tatălui celui de-al treilea martor, care a pretis că a fost la volan în acea seară. Acesta a declarat în faţa instanţei că tatăl său îi încredinţează spre folosinţă autoturismul şi că maşina nu a mai fost încredinţat unei alte persoane şi nicidecum inculpatului.
Pe de altă parte, chiar din procesul verbal de constatare a rezultat că, la scurt timp după prinderea fugarului, autoturismul nu a mai fost găsit la locul opririi ( inculpatul se afla cu jandarmul, sub observaţia acestuia, aspect reţinut de instanţă).
Interesant este că, deşi poliţistul şi jandarmul au susţinut că l-au văzut coborând de la volan, procurorii n-au putut demonstra că bărbatul acuzat în acest dosar a condus maşina care, oricum, a dispărut. Asta, în condiţiile în care, pe de o parte cei doi martori agenţi erau, totodată, şi semantarii procesului verbal, iar pe de altă parte, exista mărturia unui al treilea martor, care susţinea contrariul.
În lipsă de probe decisive şi complete care să-l incrimineze, inculpatul a fost achitat.
“În speţă, singurele elemente cu caracter probatoriu în susţinerea acuzaţiilor aduse inculpatului, se desprind din declaraţiile agenţilor constatori, neexistând alte mijloace de probă cu care să se coroboreze. Iar pe de altă parte, există declaraţia unui martor în sensul că el ar fi condus masina, şi nu inculpatul. Sarcina probării vinovăţiei revine organelor judiciare, căci cel inculpat beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia. O hotărâre de condamnare nu se poate întemeia pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe baza de probe decisive şi complete. Ori, este evident că, în cauză, acuzatiile aduse inculpatului nu au fost dovedite dincolo de orice îndoiala rezonabilă, singura soluţie pe care o instanţă o poate pronunţa intr-o astfel de situaţie, fiind cea de achitare”, explică, pentru Adevărul, avocatul Raluca Cîrstea (Legal Land).
Instanţa a constatat că faptele reţinute în sarcina inculpatului nu există
Este un caz în care prezumţia de nevinovăţie bate declaraţiile unor angajaţi ai Poliţiei şi Jandarmeriei.
“Dreptul la o procedură judiciară echitabilă, în toate componentele sale, astfel cum este reglementat de art. 6 din C.E.D.O. ar fi în mod serios afectat dacă instanţele naţionale obligate să respecte deopotrivă atât normele legislaţiei interne cât şi legislaţia europeană ar putea pronunţa hotărâri de condamnare bazate numai sau într-o măsură determinantă pe procesul-verbal de constatare a infracţiunii, întocmit de agenţi ai poliţiei care sunt şi martori ai cauzei. Echitatea unei proceduri judiciare penale desfăşurate în faţa instanţelor interne, care au obligaţia de a verifica legalitatea şi temeinicia acuzaţiilor aduse unei persoane, presupune a se da efectivă eficienţă dreptului de a fi prezumat nevinovat, până la dovada clară şi de netăgăduit, a vinovăţiei persoanei acuzate” se mai arată în motivarea instanţei.
Din punctul de vedere al magistratului, mărturiile incriminatoareale ale celor doi oameni ai legii la adresa inculpatului au confirmat, în linii mari, elementele din procesul-verbal de constatare întocmit în timpul cercetărilor din faza premergătoare urmăririi penale tocmai de către cei doi agenţi, care au fost şi martori. Doar că aceste aspecte n-au fost de ajuns.
“Pronunţarea unei hotărâri de condamnare în baza unui act constatator şi apoi a declaraţiei în calitate de martor a aceluiaşi organ constatator pune în pericol nu doar soarta persoanei acuzate, ci chiar prezumţia de nevinovăţie a oricărui cetăţean care, prin acest mecanism de administrare a justiţiei, ar putea fi pus sub acuzare şi apoi condamnat. Faţă de toate aceste aspecte instanţa constată că faptele reţinute în sarcina inculpatului nu există, acesta neconducând autoturismul BMW la momentul prinderii şi identificării sale de cei doi angajaţi MAI, se arată în sentinţa penală din mai 2016, pronunţată în această cauză de Judecătoria Moineşti (www.rolii.ro).
Iată, mai exact ce a hotărât, punctual instanţa: “În baza art. 335 alin.(1) C.pen., raportat la art 396 alin.(1) şi alin.(5) C. proc.pen. cu referire la art.16 alin.(1) lit. a) C.proc.pen., va achita inculpatul, întrucât fapta de conducere a unui vehicul fără permis de conducere nu există.În baza art. 336 alin.(1) C.pen., raportat la art 396 alin.(1) şi alin.(5) C. proc.pen. cu referire la art.16 alin.(1) lit. a) C.proc.pen., va achita pe inculpat întrucât fapta de a conduce un vehicul sub influenţa alcoolului nu există.”
Hotărârea a rămas definitivă după ce apelul a fost respins în noiembrie, anul trecut, ca nefondat.
Se încarcă comentariile...
