„Charta Resboelor şi a Luptelor Române”. Evenimentele mari din istoria ţării, într-un arbore istoric genealogic

Arborele istoric genealogic al României Foto CJ Argeş

Secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeş impresionează, încă de la intrare, cu o lucrare de rară frumuseţe ce atrage atenţia vizitatorilor mai ales prin dimensiunile sale impunătoare.

Este o litografie de mari dimensiuni, care ilustrează succint istoria neamului românesc de la origini până în anul 1892.  

„Arborele istoric genealogic al României, cuprinzând Charta Resboelor şi a Luptelor Române, a fost realizat de profesorul de istorie Jon C. Gârleanu, fiind aprobat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, la 24 februarie 1892, când a avut loc deschiderea Corpurilor Legiuitoare. Arborele istoric genealogic al României, „dedicat naţiunei“ române de autorul său Jon C. Gârleanu, este o încercare reuşită de a consemna evenimentele importante din istoria României, până la 24 februarie 1892, când se opresc informaţiile şi de aceea se presupune că aceasta este data la care a fost realizată frumoasa dantelărie grafică de dimensiuni impresionante (200 cm/90cm)", explică Gabriela Tomescu, bibliotecar al Secţiei Colecţii Speciale, pe pagina de facebook a CJ Argeş.

Rădăcinile, reprezentate de daci si romani

Impresionanta litografie a fost editată şi executată de Tipo-Lithografia „Eduard Wiegand“ din Bucureşti, iar autorul desenului şi graficii acestei lucrări, minuţios realizate, îi aparţin artistului H. Fialla. 

„Arborele este conceput în mod realist, cu rădăcinile viguroase - dacii şi romanii, bine ancorate în  pământul patriei, reprezentat de harta României Mari, hartă ce este înconjurată de o cunună împletită din ramuri de stejar şi de laur, simbolul vitejiei în luptă şi al victoriei militare. Aşadar, autorul acestei impresionante litografii, Jon C. Gârleanu se dovedeşte a fi un bun cunoscător al ştiinţei heraldicii, unde frunzele de laur şi cele de stejar sunt un simbol al neînfricării, al valorii, dar şi al triumfului", mai spune specialistul.

Foto CJ Argeş

De o parte şi de alta a hărţii României Mari apar patru figuri emblematice ale neamului românesc: Ştefan cel Mare - voievodul Moldovei, Mihai Viteazul - domnul Ţării Româneşti, principele Alexandru Ioan Cuza şi regele Carol I. Iar alegerea acestor personalităţi reprezentative ale istoriei noastre, nu este, desigur, întâmplătoare.

„Dacă sub portretele lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi al regelui Carol I sunt consemnate în câteva cuvinte victorii sau evenimente importante din timpul domniei acestora, sub portretul lui Alexandru Ioan Cuza se află cele două steme ale Principatelor Române – Moldova şi Ţara Românească, unite, pe vecie, sub conducerea domnitorului", mai spune Elena Tomescu.

Foto CJ Argeş

Exemplarul aflat în Secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii Dinicu Golescu este unicul din ţară în stare de conservare bună şi are o valoare istorică deosebită.

Arborele genealogic nu este însă terminat, invitând, practic şi alte generaţii la continuarea acestuia.

„Tulpina dreaptă şi neterminată reprezintă, potrivit profesorului Jon C. Gârleanu, cursul neîntrerupt al evoluţiei noastre istorice, ca popor. Ramurile mari reprezintă perioade importante ale istoriei, ramurile mici semnifică domnitorii, iar frunzele au consemnate în interiorul lor evenimente importante. 

Coroana acestui arbore are 1660 de frunze, deci tot atâtea evenimente reprezentative pentru istoria noastră", mai spune bibliotecarul Secţiei Colecţii Speciale.

În colţul din dreapta jos al litografiei, autorul Jon C. Gârleanu şi-a semnat opera cu cerneală neagră, însă trecerea timpului a estompat semnătura.

Vă recomandăm să mai citiţi:

UPDATE Primarul din Berevoeşti - Argeş susţine că a fost bătut de o localnică. Femeia e copleşită de probleme, iar tensiunile cu edilul sunt vechi

Primarul Ion Georgescu din Mioveni, despre interlopul care l-a agresat în birou: „Îmi spunea că acum urmez eu“.