Pita de Pecica a obținut recunoaștere europeană. Este produs cu Indicație Geografică Protejată
0Pita de Pecica (județul Arad) a devenit produs de origine protejată, cu Indicație Geografică Protejată (IGP). În prezent, în Pecica există patru brutării, dintre care trei prepară pâinea tradiţională.
Pita de Pecica din Arad a devenit produs de origine protejată, cu indicații geografice protejate (IGP).
În cursul lunii iulie urmează înregistrarea denumirii „Pită de Pecica” în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate „Pită de Pecica” (IGP), potrivit hotărârii Comisiei Europene.
„Este o realizare unică în județul Arad și extrem de rară și la nivel național. Felicit echipa care a lucrat la acest proiect, în primul rând pe sufletista doamnă Marinela Petran, directorul GAL Pecica și vicepreședinte al Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală. Felicit si brutarii din Pecica pentru că duc mai departe tradiția pâinii pe vatră, dar și administrația pecicană, fiindcă a crezut în acest proiect. Ca președinte al Consiliului Județean Arad, ca pecican, sunt mândru de această realizare”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
„În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Pită de Pecica”, depusă de România, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție motivată în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Pită de Pecica” trebuie, prin urmare, înregistrată“, se arată în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1221 al Comisiei Europene.
Pita de Pecica este una dintre cele mai puternice mărci gastronomice românești. La Pecica a fost construit și un Muzeu al Pitei, unde este pusă în valoare această tradiție seculară de coacere a pâinii de casă.
Rețeta este veche, moștenită de la o generație la alta
Aluatul pâinii se face din făina obţinută din grâul crescut de localnici. În mod tradiţional, la dospitul pâinii se folosea cumlăul în loc de drojdie. Cumlăul era un amestec format dintr-o cantitate mică de aluat, tărâţe de grâu şi hamei, iar acesta se înmuia în apă călduţă – de unde s-a dezvoltat şi expresia locală „apă caldă ca de pită“.
Aluatul se frământa până când „asuda grinda“, adică fruntea celei care frământa. În timpul în care aluatul stătea la dospit într-o cameră caldă, se pregătea focul în cuptorul special de copt.
„Pâinile rezultate erau vândute la târgurile din Arad, iar cele care se păstrau pentru consumul propriu rămâneau proaspete timp de o săptămână, fiind păstrate cu grijă în ştergare. Secretul pitei, pe lângă cantitățile de apă, drojdie, sare şi făină bine drămuite, este şi cel al cuptoarelor din cărămidă făcute de romi, arse la foc de lemne, de ştiuleţi de porumb ori de resturi vegetale. Majoritatea caselor aveau cuptoare care, prin modul special de construcţie, făceau ca pita de Pecica să aibă coaja groasă şi crocantă, ce păstrează atât de bine aroma specială a pâinii“, a spus primarul orașului Pecica, Petru Antal.
Se încarcă comentariile...
