Ghicitori care erau „virale“ acum 100 de ani. Răspunsul cu tâlc la întrebarea „Ce e greu pe casă?“

FOTO Arhiva

Creaţiile populare în versuri care se spuneau la sfârşitul secolului XIX în satele din Moldova au fost valorificate de diverşi culegători de folclor şi incluse în publicaţiile vremii.

În primele numere ale revistei de literatură şi „tradiţiuni populare“ Şezătoarea din anul 1892 şi 1897, sunt inserate colecţii de ghicitori culese de folclorişti şi scriitori consacraţi (Anton Pann, Petre Ispirescu, Alecsandri), dar şi de Artur Gorovei, directorul publicaţiei. 

Vă prezentăm alăturat o serie de 12 cimilituri dintre cele publicate în revista de folclor, iar în paranteze, la final sunt menţionate răspunsurile corecte.  

1. Şede-ntr-un vîrf de nuea

Şi nu se teme c-a cădea

(aluna)

2. Am un copaciu 

cu doi-spre-zece craci, 

şi’n tot cracul cîte patru cuiburi, 

şi’n tot cuibul cîte şepte ouă

(anul)

3. Mama naşte fata

şi fata pe mamă

(apa şi gheaţa)

4. Ce e greu pe casă?

(birul) 

5. Am un bordeiu

Plin de viţei

Pănă nu sparg bordeiul

nu se văd viţeii

(bostanul/dovleacul)

6. Ziua în plimbare

mereu mă pornesc,

noaptea mă pun iară,

casa să păzesc

(broasca uşii)

7. În pădure cioca-boca

În tîrg hi-ho-ho,

şi acasă treapa-leapa

(calul)

8. Cîmpul alb, oile negre,

cine le paşte, le cunoaşte.

(cartea)

9. Am un cal negru

cînd îl bag în grajdiu

răscoleşte pe cei roşii.

(cărbunii şi vătraiul)

10. Gînganie fără suflare

Umblă făr’astîmpărare 

n’are duh nici nu viază

toată lumea îndreptează.

(ceasornicul)

11. Am două fete:

Una aşteaptă vara

alta iarna.

(căruţa şi sania)

12. Belit şi mîncat,

şi zbiară prin sat 

(cimpoiul)