Cum arătau nelegiuirile din interbelic. Tâlhari și borfași, jafuri la mănăstiri şi fraude prin ţinutul Neamţului
0Nelegiuiri din interbelic au fost aduse în actualitate după documentări prin arhive sau ziare vechi, consemnându-se despre tâlhari, borfași, jafuri la mănăstiri şi fraude prin ţinutul Neamţului.
Istorici şi cercetători au studiat documente în care era prezentată viaţa socială de odinioară a regiunii, iar cu diverse prilejuri de dată recentă, mai ales după anii 1990, la conferinţe ştiinţifice, lansări de carte sau în paginile unor publicaţii, au prezentat aspecte inedite, nelipsind aspecte ce ţin de domeniul infracţional.
Erau şi în acele timpuri sustragere de acte publice de la instituţii, „furturi prin spargeri“, profanări de morminte, escrocherii cu bani publici şi jafuri puse la cale de lotrii care-şi găsiseră adăpost prin păduri, care tâlhăreau la drumul mare, atacau mănăstiri şi se luptau cu poterile formate din cadre ale Jandarmeriei, care erau puse pe urmele lor.
Capul jafului de la Poștă, chiar dirigintele, care s-a împușcat în cap
Despre o fraudă de la Poşta Târgu Neamţ, un caz care a avut loc în 1928, a relatat un istoric cunoscut, profesor dr. Emanuel Bălan, în publicaţia „Ecoul Munţilor“. Era vorba despre o delapidare de peste 1 milion de lei, o sumă extrem de mare la acea vreme, artizan fiind, împreună cu alţi câţiva acoliţi, dirigintele oficiului, Nicolae Grigoriu.
Profesorul a consemnat că, după ancheta oficialilor de la Poştă, cazul a fost predat Parchetului. Cercetările au concluzionat că dirigintele a folosit o parte din sumele delapidate, 975.101 lei, pentru a deschide nişte afaceri în oraşul de sub Cetatea Neamţ. Autori au fost condamnaţi, mai puţin Grigoriu, care s-a sinucis.
„A avut loc la cimitirul Belu, înmormântarea lui N.T. Grigoriu, fostul diriginte al oficiului Tg. Neamţ, care, după cum se ştie şi-a curmat zilele trăgându-şi 4 gloanţe de revolver în cap. El săvârşise fraude de peste un milion de lei. S-a putut constata că Grigoriu se încurcase în afaceri cu explotări de păduri, conducerea unei fabrici de ape gazoase şi a unei bodegi“, arată presa vremii, despre escrocherie.
Falsificări de bancnote, la 1925
Profesorul Gheorghe Radu, fost director al Arhivelor Statului Neamţ, a cercetat şi el presa vremurilor, având în una dintre cărţile sale un capitol intitulat „Din istoricul şi activitatea Poliţiei nemţene de altădată“, oferind detalii despre „ocupaţiile“ infractorilor şi activitatea oamenilor de atunci, pentru a-i identifica.
Astfel, ziarul „Telegraful“ din august 1923 relata că în urma unui ordin al Parchetului de pe lângă Judecătoria Neamţ, Brigada de Siguranţă l-a arestat pe un anume Mironescu, care a fost timp îndelungat grefier al Judecătoriei Ocolului I din oraş, sub acuzaţia că a sustras acte publice. Altă speţă privea descoperirea unor bancnote false, la Hangu.
Pe 19 ianuarie 1925, aceeaşi publicaţie din Piatra Neamţ, „Telegraful“, relatează: „Domnul comisar Rusu a reuşit să aresteze pe tinerii Vasile Hanganu - 18 ani, Gh. Gheorghiu - 18 ani şi Vrăjmaşu - 16 ani, care săvârşau furturi prin spargeri. Printre păgubiţi: croitorul Ivaşcu, cofetăria Zalman, magazinele de mezeluri Marigheta şi Reder“.
Un caz de profanare a fost descoperit pe 25 martie 1925, la Piatra Neamţ. O localnică, ducându-se la cimitir, pentru a vedea cadavrul fratelui, plutonierul Bucur, care trebuia transportat la cavoul familei din Târgu Neamţ, a constatat că lipsea craniul şi alte lucruri de valoare din mormânt. Autori au fost prinşi, fiind intendentul şi groparii cimitirului.
Lăcaşuri de cult, ţinta lotrilor din codri
Munţii Neamţului a fost locul unde şi-au găsit adăpost bande de lotri. Între ele, cea condusă de fraţii Negrescu, zişi Baltă, care a activat între 1936 şi 1945, printre membri fiind şi dezertori din cel de-al Doilea Război Mondial. Tot profesorul Radu a detaliat despre tâlhari, în cartea „Contribuţii la istoria judeţului Neamţ“.
Într-un istoric întocmit de Legiunea de Jandarmi Neamţ, în noiembrie 1945, se vorbea despre începuturile şi nelegiuirile fraţilor care au pus bazele grupării ce i-a terorizat, ani în şir, pe locuitorii mai înstăriţi din zonă.
Nu s-au dat în lături de a ataca numeroasele lăcaşuri de cult şi nici de a da lupte armate cu cei care încercau să îi prindă: „Între 1936 şi 1937, indivizii Nicolae Negrescu, zis Baltă, şi fratele său Dumitru Negrescu, zis Baltă, din Filioara, au început să-i jefuiască pe locuitorii mai înstăriţi din zona Târgu Neamţ. Banda de borfaşi va primi prima lovitură în 1938. În urma unei potere, la care au participat jandarmii Secţiei Bălţăteşti şi Poliţia Târgu Neamţ, ambii fraţi Negrescu sunt prinşi“.
Au fost trimişi în judecată la Tribunalul Neamţ, fiind condamnaţi la 2 ani de închisoare. Dar în anul 1939 sunt puşi în libertate, cu „condiţiunea că se vor face oameni de treabă“. Nu s-au făcut, ci, din contră, au luat iar calea codrului şi au reînceput jafurile la drumul mare, spargeri, torturarea călugărilor şi călugăriţelor şi jefuirea mănăstirilor.
Despre un astfel de incident povesteşte binecunoscutul părinte şi duhovnic Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria. În septembrie 1944 sunt jefuite schiturile Sihla şi Sihăstria, fiind maltrataţi călugări şi furate haine, încălţăminte şi bani. Iată ce declara stareţul despre acest incident, într-o declaraţie dată jandarmilor: „La Sfântul Dimitrie, pe la nouă, a intrat un ofiţer cu caschetă şi pistol automat. Era Mitiţă - Dumitru Baltă. A plecat apoi la stăreţie, cerând să fie ospeţit. Au scotocit prin chilii şi au luat o damigeană plină de rachiu, pe care au băut-o. După ce s-au îmbătat, şeful a cerut să fie toţi împuşcaţi, dar unii s-au opus şi astfel au scăpat creştinii din biserică“.
Se încarcă comentariile...
