Academicianul Alexandru Zub s-a retras la Mănăstirea Văratec. „A fost dorinţa lui, a trecut cu smerenie prin umilinţe şi suferinţe“

Alexandru Zub, un nume cu faimă în domeniul istoriei. FOTO www.simpozionstaniloaie.ro

Cunoscutul istoric academician prigonit şi închis mai mulţi ani de comunişti a decis să-şi petreacă ultima parte a vieţii la Văratec, secularul aşezământ monahal din judeţul Neamţ, unde s-au retras şi alte personalităţi de marcă ale României

Mănăstirea Văratec, cunoscutul aşezământ din Munţii Stânişoarei, în ţinutul Neamţului, este locul ales de o mare personalitate a Românei, istoricul academician Alexandru Zub (87 ani) pentru a-şi petrece restul zilelor. 

De altfel, lăcaşul mănăstiresc a fost, în vremuri mai vechi sau mai noi, gazda altor oameni cunoscuţi care au decis să se retragă aici la bătrâneţe. 

„A fost dorinţa lui de a se retrage şi de a fi îngrijit. Noi, cu toată dragostea şi cu toată inima dorim să-l găzduim. Cu siguranţă este un mediu care-l ajută nu doar din punct de vedere al sănătăţii, ci şi al liniştii, mai ales duhovniceşti.

Domnia sa este şi un om credincios, care a trecut cu multă smerenie prin nenumărate umilinţe şi suferinţe în timpul comunismului“, a declarat preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei. 

Istoricul nu va locui în incinta aşezământului, ci la Centrul Rezidenţial pentru Persoane Vârsnice „Cuvioasa Nazaria“, un edificiu extrem de modern, dat în folosinţă în urmă cu trei ani. Înainte de luarea acestei decizii, academicianul a donat mitropoliei biblioteca şi manuscrisele adunate de-a lungul vieţii. 

„Nu vorbim doar de lucrări tipărite, ci vorbim de foarte multe fişe valoroase. Toate acestea sunt donate Bibliotecii «Dumitru Stăniloae». Acolo se va constitui o sală specială de lectură <Alexandru Zub>. Mitropolia a înfiinţat şi un centru de cercetare care poartă numele distinsului academician şi istoric. Este o şansă pentru generaţiile care vin de a avea această comoară culturală de ordin documentar, de ordin istoric, şi de a continua opera ilustrului academician“, a mai precizat părintele Sturzu. 

Deţinut politic pentru uneltire împotriva regimului 

Alexandru Zub s-a născut pe12 octombrie 1934, la Vârful Câmpului, Botoşani, remarcându-se şi ca biograf, eseist sau profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, instituţie al cărei absolvent este. A fost directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“, membru al Academiei Române şi al Asociaţiei Istoricilor Europeni, făcând parte din Comisia prezidenţială pentru Studierea Dictaturii Comuniste. 

De-a lungul vieţii, pentru prodigioasa activitate, a primit nenumăratate distincţii în ţară şi în străinătate,

între care cea de „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor“, conferită de Guvernul Franţei. O perioadă întunecată a existenţei sale avea să înceapă când era student. A fost deţinut politic în perioada comunistă, după o condamnare de zece ani, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. 

Între 12 şi 14 aprilie 1957, a organizat, împreună cu alţi colegi, o manifestaţie studenţească, la Putna, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare. A urmat învinuirea că a complotat pentru atransforma sărbătoarea într-una cu caracter naţionalist şi antisovietic. Detenţia a executat-o la Penitenciarul Gherla, stând închis şase ani şi două luni. 

Alte personalităţi retrase la Mănăstirea Văratec 

Alexandru Zub nu este primul academician care a ales să se retragă la Văratec, în ultima parte a vieţii, de ospitalitatea măicuţelor bucurându-se nume importante ale culturii româneşti. Aici a stat şi academicianul Zoe Dumitrescu Buşulenga (critic şi istoric literar, cercetător, eseist, filosof şi pedagog, 1920 - 2006), care, în anul 2000, a devenit călugăriţă sub numele de sora Benedicta. 

Mănăstirea Văratec, un cunoscut lăcaş de cult din Neamţ FOTO Facebook

Arhimandritul Bartolomeu Anania (1921-2011), mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, a ales şi el Văratecul pentru a se dedica scrisului, locuind în casa episcopului Partenie Ciopron. Avea să mărturisească faptul că vara, în special, la mănăstire erau şezători, audiţii muzicale, o viaţă spirituală foarte frumoasă: „Veneau multe personalităţi intelectuale, cum ar fi doamna academician Zoe Dumitrescu Buşulenga, devenită mai târziu maica Benedicta, doamna Ştefana Velisar Teodoreanu, văduva lui Ionel Teodoreanu, doamna Valeria Sadoveanu, văduva lui Mihail Sadoveanu, doamna Cornelia Pillat, văduva lui Dinu Pillat“. 

Tot la mănăstirea din Neamţ avea să-şi găsească sfârşitul poeta Veronica Micle, care s-a retras aici după două săptămâni de la înmormântarea iubitului său, Mihai Eminescu. Intrase într-o puternică depresie, iar în noaptea de 2/3 august 1889 a decedat. S-a spus că moartea a survenit din cauza arsenicului băut, dar diagnosticul pus a fost congestie cerebrală. 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Ruta icoanelor făcătoare de minuni de la mănăstirile din Munţii Stânişoarei. Cum au ajuns, cu secole în urmă, în Moldova

Preot ortodox cu funcţie la Arhiepiscopia Romanului, arestat într-un caz de vaccinări „la chiuvetă”