Ce sfânt sărbătoresc toţi creştinii de Ziua Internaţională a Muncii. Este considerat protectorul tuturor profesiilor
0
1 Mai, sărbătorită din 1889 ca Ziua Internaţională a Muncii în memoria victimelor grevei generale din Chicago, are şi o valenţă creştină din 1 mai 1955.
La această dată, Papa Pius al XII-lea a stabilit să fie sărbătoarea Sfântului Iosif muncitorul, protectorul tuturor claselor societăţii şi al tuturor profesiilor. „Pontiful a dorit să-l propună pe Sfântul Iosif ca protector desăvârşit al tuturor claselor societăţii şi al tuturor profesiilor pentru a sublinia importanţa şi demnitatea muncii, chiar şi cea întreprinsă cu umilinţă şi tăcere în propria casă”, explică într-un comunicat transmis, miercuri, Mihaela Caba, coordonatorul Departamentului de comunicaţii sociale şi media al Episcopiei greco-catolice Oradea.
Ulterior, după cum se arată în informare, Papa Ioan Paul al II-lea l-a definit pe Sfântul Iosif „ un om drept, credincios până la capăt”, , „modelul celui umil, pe care creştinismul îl ridică la un destin măreţ” pentru ca, în 2006, Papa Benedict al XVI-lea, să spună că, „din exemplul său, Sfântului Iosif să fie pentru noi toţi o invitaţie puternică de a îndeplini cu fidelitate, simplitate şi modestie sarcina pe care Providenţa ne-a atribuit-o”.
De asemenea, Papa Francisc a vorbit în nenumărate rânduri despre Sfântul Iosif muncitorul ca protectorul său spiritual. „Cei care lucrează sunt vrednici, au o demnitate deosebită, demnitatea de a fi persoană: bărbatul şi femeia care lucrează sunt demni”, dar, din nefericire sunt atât de mulţi oameni care doresc să lucreze şi nu pot. Aceasta este o povară pentru conştiinţa noastră, căci atunci când societatea este organizată în aşa fel încât nu toată lumea are posibilitatea de a lucra, de a fi «uns» cu demnitatea muncii, acea societate nu merge bine: nu e justă şi este chiar împotriva aceluiaşi Dumnezeu, care a dorit ca demnitatea noastră umană să pornească de aici”, se precizează în comunicatul Episcopiei.
Ziua de 1 mai a fost decretată ca ca Ziua Internaţională a Muncii în 1889, la primul Congres al Internaţionalei a II-a întrunit la Paris, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti.
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mişcărilor muncitoreşti în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.